Familia Arca din Densuș apare în documentele medievale ale Țării Hațegului într-o perioadă în care vechile familii cneziale românești încercau să își păstreze sau să își întărească drepturile asupra pământurilor. Un studiu semnat de Adrian Andrei Rusu și Ioan Aurel Pop, publicat în Acta Musei Napocensis, urmărește istoria acestei familii de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului …
Citește mai multFamilia Cândea, cunoscută în documentele maghiare și sub formele Kendeffy, Kendefi sau Kendefy, a fost una dintre vechile familii cneziale ale Transilvaniei. Originea ei este legată de Râu de Mori, în Țara Hațegului, unde familia a avut curți, moșii și biserici. Numele Kendeffy înseamnă „fiul lui Kende”. În română, familia este cunoscută sub numele Cândea sau Cânde. Ramura superioară a …
Citește mai multValea Streiului este unul dintre spațiile în care istoria Hunedoarei se citește în mai multe straturi. Râul, satele, drumurile vechi, terasele locuite din preistorie, izvoarele termale, bisericile medievale și urmele industriei moderne au format, de-a lungul timpului, un culoar de legătură între Țara Hațegului, zona Devei și Valea Mureșului. Streiul izvorăște din Munții Șureanu, în zona de confluență a brațelor …
Citește mai multVechea biserică ortodoxă din Bretea Română, sat aflat pe Valea Streiului, este astăzi o ruină. Lăcașul de cult, ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost abandonat definitiv în anii 1980, după ce comunitatea ortodoxă a început să folosească fosta biserică reformată din centrul localității. Biserica veche avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și a servit …
Citește mai multTămășasa, Măgura, Jeledinți, Dâncu Mare, Dâncu Mic, Turmaș și celelalte așezări din zonă au trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe forme de organizare administrativă: voievodat, comitat, scaun, plasă, cerc, secretariat comunal, raion și, în cele din urmă, comună în cadrul județului Hunedoara. De la voievodat la comitatul Hunedoarei După cucerirea Transilvaniei de către regii maghiari, organizarea locală mai veche …
Citește mai multMănăstirea Măgura, aflată în satul Măgura din comuna Mărtinești, județul Hunedoara, este unul dintre așezămintele monahale mai noi ale Episcopiei Devei și Hunedoarei. Ridicată pe o culme cu largă deschidere spre împrejurimi, mănăstirea a devenit în ultimii ani un reper spiritual și un punct de atracție pentru cei care caută liniștea locurilor izolate de pe înălțimile Ținutului Orăștiei. Satul Măgura …
Citește mai multBoșorod este una dintre comunele hunedorene cu o încărcătură istorică aparte. Pe teritoriul său se află monumente incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar localitatea a dat și câteva personalități importante ale culturii românești din Transilvania. Printre acestea se numără frații Ioan și Toma Popovici, legați de școala românească, de publicistica începutului de secol XX și de viața culturală a românilor …
Citește mai multAjtay Aladár s-a născut la 13 septembrie 1868, în Chitid, astăzi sat al comunei Boșorod, județul Hunedoara. A urmat liceul la Orăștie, apoi studiile de drept la Cluj, pe care le-a încheiat în 1891. În 1895 a fost admis în baroul din Târgu Mureș, iar în același an și-a deschis cabinet de avocatură la Hațeg. A fost ofițer în rezervă, …
Citește mai multCraniul descoperit în Peștera Cioclovina Uscată, din comuna Boșorod, județul Hunedoara, este una dintre cele mai importante descoperiri preistorice din România. Fragmentul, cunoscut în literatura de specialitate drept calota de la Cioclovina, aparține unui Homo sapiens și are o vechime estimată la aproximativ 33.000 de ani. Descoperirea a fost făcută în anul 1941, în Peștera Cioclovina, în timpul exploatării de …
Citește mai multIeronim Guga, originar din satul Bățălar, comuna Bretea Română, s-a numărat între hunedorenii implicați, pe plan local, în evenimentele premergătoare Marii Uniri. A fost comandant al Gărzii Naționale Române din Bățălar, activitate pentru care, în iulie 1941, i-a fost conferită, prin decret regal, Medalia „Ferdinand I” cu spade pe panglică. Distincția era acordată celor care s-au remarcat prin contribuția lor …
Citește mai multComuna Bretea Română, aflată în Valea Streiului, reunește mai multe sate cu o istorie bogată, legată de Țara Hațegului, de domeniile medievale ale cetăților Deva și Hațeg, dar și de evoluția administrativă a Transilvaniei în epoca modernă și contemporană. Urme de locuire veche Descoperirile arheologice arată că teritoriul comunei Bretea Română a fost locuit cu mult înaintea primelor mențiuni documentare …
Citește mai multIon Pop Reteganul, unul dintre cei mai prolifici culegători de folclor din Ardeal, a poposit în 1875 la Vâlcelele Rele, sat de lângă Călan, unde a profesat ca învățător o perioadă scurtă de timp. Deși a stat aici doar un an, satul și împrejurimile sale aveau să-i rămână în memorie mult timp după plecare. Condițiile de la Vâlcelele Rele erau …
Citește mai multSatul Bățălar, așezat pe malul drept al cursului inferior al Streiului, este atestat documentar începând cu anul 1453, sub forma „Rachaler” (Bachaler), în dependența cetății Deva. Cinci ani mai târziu, în 1458, localitatea apare menționată ca aparținând districtului Hațegului, în stăpânirea familiei nobiliare din Bretea. De-a lungul timpului, satul a dat numeroși intelectuali: preoți, învățători, profesori, artiști și promotori culturali, …
Citește mai multAntonie Budiul s-a născut în jurul anului 1950. A urmat cursurile unei instituții de învățământ teologic superior, obținând licența în teologie. Parcursul său academic l-a condus spre preoție, vocație pe care a îmbrățișat-o în primăvara anului 1982. La 8 mai 1982, a fost hirotonit diacon, iar a doua zi, pe 9 mai, a primit hirotonia întru preot. Ambele slujbe au …
Citește mai multAlegerile pentru consilieri județeni organizate în anul 1926, în comuna Ruși din județul Hunedoara, au degenerat într-un episod violent, soldat cu numeroși răniți și cu moartea a doi țărani din Streisângeorgiu și Boșorod. Evenimentele au fost relatate pe larg de presa locală, regională și centrală, devenind rapid un subiect major de dispută politică. La secția de votare din Ruși urmau …
Citește mai multPrintre culegerile importante realizate de Institutul de Folclor în a doua jumătate a secolului XX stă la loc de frunte şi culegerea de basme auzite din gura povestitoarei Sânziana Ilona din satul Boşorod. Născută în 1913, Sânziana Ilona şi-a trăit copilăria în casa părinţilor ei, care erau vestiţi în tot satul pentru basmele şi cântecele pe care le ştiau. În …
Citește mai multComuna Boșorod, situată în județul Hunedoara, cuprinde 9 sate: Boșorod și Chitid cele mai populate, urmate de Bobaia, Luncani, Ursici, Cioclovina, Alun, Prihodiște și Tîrsa. Boșorod, denumit și Chitidul Superior, este reședința de comună și cea mai mare așezare. S-a format prin unirea a trei cătune și este atestat documentar din 1733. Chitid, al doilea sat ca populație, este atestat …
Citește mai multLa Conferința Națională a Femeilor din 1958, printre delegatele care au luat cuvântul s-a aflat și Sofia Cazacu, țărancă din comuna Băcia, regiunea Hunedoara, membră a întovărășirii agricole locale. A urcat la tribună cu doliul după un om pe care satul îl știa de mic. Petru Groza s-a născut la Băcia, în familia preotului ortodox Adam Groza. Strămoșii săi au …
Citește mai multAcordul de la Băcia, semnat la 24 septembrie 1935, a fost un demers politic al unor organizații democratice din România interbelică, menit să răspundă ascensiunii fascismului și ideologiilor revizioniste. Printre susținătorii acestuia s-a numărat și Petru Groza, lider al Frontului Plugarilor. Petru Groza și implicarea sa politică Petru Groza (1884-1958) a fost o figură complexă a politicii românești. S-a născut …
Citește mai mult