Info Călan – Informațiile curg de aici

Cuvântul „supat”, care desemnează locul de sub pat, a stârnit glume și discuții pe rețelele sociale după ce a fost prezentat într-un videoclip publicat de Dicție.ro. Mulți l-au considerat o invenție recentă, mai ales că termenul figurează în cea mai nouă ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3). Cuvântul este însă atestat încă din prima jumătate …

„Parametri” și „parametrii” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în contexte diferite. „Parametri”, cu un singur „i”, este forma de plural nearticulat a substantivului „parametru”, în timp ce „parametrii”, cu doi „i”, este forma articulată de plural. Pe scurt Scriem „parametri” în construcții precum „doi parametri” sau „mai mulți parametri” și „parametrii” în construcții precum „parametrii sistemului”. Corect parametri …

„Bine ați venit” este forma corectă atunci când ne adresăm mai multor persoane sau unei singure persoane prin formula de politețe „dumneavoastră”. Varianta „bine a-ți venit” este greșită în această expresie. Confuzia apare deoarece „ați” și „a-ți” se pronunță la fel, deși au roluri gramaticale diferite. Pe scurt Se scrie „Bine ați venit!”, fără cratimă. Forma „a-ți” este corectă în …

Forma corectă este „într-adevăr”, cu cratimă. Varianta „întradevăr”, scrisă într-un singur cuvânt, este greșită. „Într-adevăr” este folosit pentru a confirma sau pentru a întări o afirmație și poate avea, în funcție de context, sens apropiat de „de fapt”, „în realitate” sau „cu adevărat”. Pe scurt Se scrie întotdeauna „într-adevăr”, cu cratimă. Forma „întradevăr” nu este corectă. Corect într-adevăr forma corectă …

„Ști” și „știi” sunt ambele forme corecte ale verbului „a ști”, dar apar în contexte diferite. „Știi”, cu doi „i”, se folosește atunci când verbul se referă la „tu”, în forme precum „tu știi” sau „să știi”. „Ști”, cu un singur „i”, este infinitivul și apare în construcții precum „a ști”, „poți ști” sau „vei ști”. Pe scurt Scriem „știi” …

„Mai” și „m-ai” se pronunță la fel, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Când se scrie „mai” „Mai” se scrie fără cratimă atunci când este un cuvânt de sine stătător. Cel mai frecvent, are valoare de adverb. Poate arăta repetarea unei acțiuni: Poate indica faptul că o acțiune continuă: Poate apărea și în construcții prin care se exprimă comparația: …

Formele „ia” și „i-a” sunt ambele corecte în limba română, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Alegerea depinde de context: „ia” se scrie într-un singur cuvânt, în timp ce „i-a” se scrie cu cratimă atunci când sunt alăturate pronumele „i” și verbul auxiliar „a”. Când se scrie „ia” Forma „ia” apare cel mai frecvent ca formă a verbului „a …

„Odată ce” este forma corectă atunci când expresia are sensul de „după ce”, „din moment ce” sau, în anumite contexte, „deoarece”. În această construcție, „odată” se scrie într-un singur cuvânt. Exemple: DOOM3 include „odată ce” între locuțiunile conjuncționale și precizează scrierea lor în cuvinte separate. Cu alte cuvinte, expresia are două elemente – „odată” și „ce” -, dar „odată” rămâne …

„Decât” și „doar” pot avea, în anumite contexte, același sens, apropiat de „numai”, însă nu sunt întotdeauna interschimbabile. Confuzia apare mai ales atunci când „decât” este folosit într-o propoziție afirmativă cu sens restrictiv. Când se folosește „doar” „Doar” poate exprima o limitare sau o restricție și este sinonim, în acest caz, cu „numai”. DEX consemnează pentru „doar” sensul de „numai”, …

Forma corectă în limba română literară este „mi-ar plăcea”, nu „mi-ar place”. Verbul este „a plăcea”, iar la condițional-optativ se păstrează forma de infinitiv: „aș plăcea”, „ai plăcea”, „ar plăcea”. DOOM³ înregistrează pentru verbul „a plăcea”, cu sensul „a-i conveni”, forma de condițional „mi-ar plăcea”. Tot „plăcea” este infinitivul verbului, în timp ce „place” apare la indicativ prezent, persoana a …

Forma corectă în limba literară este „voiam”. „Vroiam” este foarte răspândit în vorbirea curentă, dar nu este forma recomandată de norma actuală. De unde vine forma „vroiam” Confuzia vine din apropierea dintre verbele „a voi” și „a vrea”. La imperfect, „a voi” are forma „voiam”, iar de la „a vrea” există forma „vream”, astăzi mult mai rar folosită. Din amestecul …

„Care” și „pe care” sunt ambele construcții corecte, însă alegerea depinde de rolul pe care pronumele relativ îl are în propoziție. Spunem „omul care a venit”, dar „omul pe care l-am văzut”; „cartea care este pe masă”, dar „cartea pe care am cumpărat-o”. În limba română literară, prepoziția „pe” este obligatorie atunci când pronumele relativ „care” are rol de complement …

„S-a” și „sa” sunt ambele forme corecte, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. „S-a” se scrie cu cratimă atunci când face parte dintr-o formă verbală, precum „s-a dus”, „s-a întors” sau „s-a întâmplat”, în timp ce „sa” se scrie într-un singur cuvânt atunci când exprimă posesia: „cartea sa”, „familia sa”, „părerea sa”. DOOM3 include explicit „s-a” și „sa” printre …

„Copii” și „copiii” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu pot fi folosite în aceleași contexte. Diferența este dată de articulare: „copii”, cu doi „i”, reprezintă pluralul nearticulat al substantivului „copil”, iar „copiii”, cu trei „i”, este forma de plural articulată hotărât. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3) menționează explicit cele două forme: pluralul nearticulat …

Formele „aceiași” și „aceeași” sunt ambele corecte, dar se folosesc în contexte diferite. Alegerea depinde de genul și numărul substantivului la care se referă. „Aceeași” se folosește la feminin singular, iar „aceiași” la masculin plural. Când folosim „aceeași” „Aceeași” este forma de feminin singular a pronumelui sau adjectivului pronominal demonstrativ de identitate „același”. Exemple: În propoziții: Forma „aceeași” arată că …

Forma corectă este întotdeauna „noștri”, cu un singur „i”. DOOM 3 precizează explicit că formele de plural ale pronumelor și adjectivelor pronominale posesive „noștri” și „voștri” se scriu cu un singur „i”, inclusiv în construcții precum „prietenii noștri” sau „ai noștri”. Când folosim „noștri” „Noștri” este forma de masculin plural a lui „nostru”. Exemple: Se scrie tot cu un singur …

Formele „membri” și „membrii” sunt ambele corecte, dar se folosesc în situații diferite. Numărul de „i”-uri depinde de faptul că substantivul este nearticulat sau articulat. Când scriem „membri”, cu un singur „i” „Membri” este forma de plural nearticulată a substantivului „membru”. O folosim atunci când vorbim despre persoane care fac parte dintr-un grup, fără ca substantivul să fie articulat hotărât. …

Formele „fi”, „fii” și „fiii” sunt toate corecte în limba română, dar se folosesc în contexte diferite. Primele două pot fi forme ale verbului „a fi”, în timp ce „fii” și „fiii” pot proveni și de la substantivul „fiu”. Când se scrie „fi”, cu un singur „i” DOOM³ precizează că verbul „a fi” se scrie cu un singur „i” la …

Da, înainte de „dar” se pune virgulă atunci când cuvântul este folosit ca o conjuncție coordonatoare adversativă. Regula se aplică atât atunci când „dar” leagă două propoziții, cât și atunci când pune în opoziție părți ale aceleiași propoziții. „Dar” introduce, de regulă, o idee aflată în opoziție sau în contrast cu cea exprimată anterior. Corect:„Am vrut să plec, dar a …

„Nicio” și „nici o” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în situații diferite. Diferența depinde de sensul pe care îl are „o” în propoziție. Când scriem „nicio” „Nicio” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „niciuna” sau „nici măcar una”. Exemple: „Nu am nicio întrebare.” „Nu există nicio dovadă.” „Nicio persoană nu a fost rănită.” „Nu …