Info Călan – Informațiile curg de aici

Forma corectă în limba română literară este „mi-ar plăcea”, nu „mi-ar place”. Verbul este „a plăcea”, iar la condițional-optativ se păstrează forma de infinitiv: „aș plăcea”, „ai plăcea”, „ar plăcea”. DOOM³ înregistrează pentru verbul „a plăcea”, cu sensul „a-i conveni”, forma de condițional „mi-ar plăcea”. Tot „plăcea” este infinitivul verbului, în timp ce „place” apare la indicativ prezent, persoana a …

Forma corectă în limba literară este „voiam”. „Vroiam” este foarte răspândit în vorbirea curentă, dar nu este forma recomandată de norma actuală. De unde vine forma „vroiam” Confuzia vine din apropierea dintre verbele „a voi” și „a vrea”. La imperfect, „a voi” are forma „voiam”, iar de la „a vrea” există forma „vream”, astăzi mult mai rar folosită. Din amestecul …

„Care” și „pe care” sunt ambele construcții corecte, însă alegerea depinde de rolul pe care pronumele relativ îl are în propoziție. Spunem „omul care a venit”, dar „omul pe care l-am văzut”; „cartea care este pe masă”, dar „cartea pe care am cumpărat-o”. În limba română literară, prepoziția „pe” este obligatorie atunci când pronumele relativ „care” are rol de complement …

„S-a” și „sa” sunt ambele forme corecte, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. „S-a” se scrie cu cratimă atunci când face parte dintr-o formă verbală, precum „s-a dus”, „s-a întors” sau „s-a întâmplat”, în timp ce „sa” se scrie într-un singur cuvânt atunci când exprimă posesia: „cartea sa”, „familia sa”, „părerea sa”. DOOM3 include explicit „s-a” și „sa” printre …

„Copii” și „copiii” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu pot fi folosite în aceleași contexte. Diferența este dată de articulare: „copii”, cu doi „i”, reprezintă pluralul nearticulat al substantivului „copil”, iar „copiii”, cu trei „i”, este forma de plural articulată hotărât. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3) menționează explicit cele două forme: pluralul nearticulat …

Formele „aceiași” și „aceeași” sunt ambele corecte, dar se folosesc în contexte diferite. Alegerea depinde de genul și numărul substantivului la care se referă. „Aceeași” se folosește la feminin singular, iar „aceiași” la masculin plural. Când folosim „aceeași” „Aceeași” este forma de feminin singular a pronumelui sau adjectivului pronominal demonstrativ de identitate „același”. Exemple: În propoziții: Forma „aceeași” arată că …

Forma corectă este întotdeauna „noștri”, cu un singur „i”. DOOM 3 precizează explicit că formele de plural ale pronumelor și adjectivelor pronominale posesive „noștri” și „voștri” se scriu cu un singur „i”, inclusiv în construcții precum „prietenii noștri” sau „ai noștri”. Când folosim „noștri” „Noștri” este forma de masculin plural a lui „nostru”. Exemple: Se scrie tot cu un singur …

Formele „membri” și „membrii” sunt ambele corecte, dar se folosesc în situații diferite. Numărul de „i”-uri depinde de faptul că substantivul este nearticulat sau articulat. Când scriem „membri”, cu un singur „i” „Membri” este forma de plural nearticulată a substantivului „membru”. O folosim atunci când vorbim despre persoane care fac parte dintr-un grup, fără ca substantivul să fie articulat hotărât. …

Formele „fi”, „fii” și „fiii” sunt toate corecte în limba română, dar se folosesc în contexte diferite. Primele două pot fi forme ale verbului „a fi”, în timp ce „fii” și „fiii” pot proveni și de la substantivul „fiu”. Când se scrie „fi”, cu un singur „i” DOOM³ precizează că verbul „a fi” se scrie cu un singur „i” la …

Da, înainte de „dar” se pune virgulă atunci când cuvântul este folosit ca o conjuncție coordonatoare adversativă. Regula se aplică atât atunci când „dar” leagă două propoziții, cât și atunci când pune în opoziție părți ale aceleiași propoziții. „Dar” introduce, de regulă, o idee aflată în opoziție sau în contrast cu cea exprimată anterior. Corect:„Am vrut să plec, dar a …

„Nicio” și „nici o” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în situații diferite. Diferența depinde de sensul pe care îl are „o” în propoziție. Când scriem „nicio” „Nicio” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „niciuna” sau „nici măcar una”. Exemple: „Nu am nicio întrebare.” „Nu există nicio dovadă.” „Nicio persoană nu a fost rănită.” „Nu …

Deodată” și „de o dată” sunt ambele forme corecte, însă se folosesc în situații diferite. Sensul propoziției ne arată când scriem într-un singur cuvânt și când separat. Când scriem „deodată” „Deodată” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „brusc”, „pe neașteptate” sau „în același timp”. DOOM 3 îl consemnează ca adverb. Exemple: „Deodată, a început să plouă.” …

„Bineînțeles” și „bine înțeles” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu au același sens și nu pot fi folosite în aceleași contexte. Când se scrie „bineînțeles” „Bineînțeles”, scris într-un singur cuvânt, este un adverb cu sensul de „desigur”, „evident”, „firește”. Exemple: – Vii mâine la întâlnire?– Bineînțeles. Bineînțeles, rezultatul depinde și de condițiile în care a fost făcut …

„Altădată” și „altă dată” sunt ambele forme corecte în limba română, dar au sensuri diferite. Alegerea depinde de ceea ce vrem să spunem. Când scriem „altădată” „Altădată”, într-un singur cuvânt, este adverb. DOOM 3 îl înregistrează cu sensul de „odinioară”, iar dicționarele explicative îi dau și sensurile „cândva”, „altcândva”, adică într-un moment nedeterminat. Exemple: „Altădată, oamenii trimiteau mai multe scrisori.” …

„Numai” și „nu mai” se aud foarte asemănător, dar au sensuri diferite și se scriu diferit. Ambele forme sunt corecte, iar alegerea depinde de ceea ce vrem să spunem. În cele mai multe situații, regula poate fi verificată ușor: dacă putem înlocui cu „doar” sau „exclusiv”, scriem „numai”, într-un singur cuvânt. Dacă avem negația „nu” urmată de adverbul „mai”, cele …

„Demult” și „de mult” sunt ambele forme corecte în limba română, însă au sensuri diferite. Alegerea între scrierea legată și cea separată depinde de ceea ce vrem să exprimăm. DOOM3 face distincția între adverbul „demult”, cu sensul de „odinioară”, și locuțiunea adverbială „de mult”, folosită cu sensul de „de vreme îndelungată”. Când se scrie „demult” „Demult”, într-un singur cuvânt, este …

„Odată” și „o dată” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu pot fi folosite una în locul celeilalte. Alegerea depinde de sensul pe care îl are expresia în propoziție. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), elaborat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, face explicit această distincție. DOOM este instrumentul …

„De asemenea” este una dintre expresiile frecvent întâlnite în limba română, dar și una dintre cele care provoacă ezitări în scriere. Forma „deasemenea”, într-un singur cuvânt, apare destul de des în texte, însă nu este acceptată de norma ortografică actuală. Forma corectă este „de asemenea”, scrisă în două cuvinte. Ce spun dicționarele normative Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii …

„Niciun” și „nici un” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu pot fi folosite în aceleași situații. În cele mai multe contexte întâlnite în vorbirea și scrierea curentă, forma corectă este „niciun”, într-un singur cuvânt. Norma actuală este prevăzută de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM). Ediția a treia, apărută în 2021, indică scrierea într-un …