Constantin C. Orghidan, născut la 22 iunie 1874, la București, și decedat la 29 august 1944, în localitatea Ferdinand, astăzi Oțelu Roșu, a fost inginer, industriaș, colecționar și numismat. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 1942, după o carieră desfășurată în domeniul feroviar și în industria metalurgică și minieră. Numele său este legat și de mai …
Citește mai multIuliu Maniu a fost unul dintre principalii oameni politici români ai primei jumătăți a secolului al XX-lea, participant la realizarea Unirii Transilvaniei cu România, președinte al Consiliului Dirigent, lider al Partidului Național Român și apoi al Partidului Național Țărănesc, de trei ori prim-ministru. Ultima parte a vieții sale a fost marcată de opoziția față de dictatura regală a lui Carol …
Citește mai multMarea Criză Economică începută în 1929 a lovit România într-o perioadă în care agricultura avea încă o pondere foarte mare, iar cea mai mare parte a populației trăia la sat. Prăbușirea prețurilor agricole, reducerea exporturilor, dificultățile băncilor și scăderea salariilor au afectat treptat aproape toate categoriile sociale. În 1929, agricultura reprezenta aproximativ 63% din producția țării, iar aproape patru cincimi …
Citește mai multGreva de la Atelierele CFR Grivița din București, reprimată în dimineața zilei de 16 februarie 1933, a fost unul dintre cele mai violente conflicte sociale din România interbelică. Mișcarea a izbucnit într-o perioadă marcată de efectele Marii Crize Economice, de reduceri salariale și de măsurile de austeritate aplicate angajaților statului. Evenimentele de la Grivița s-au desfășurat pe parcursul mai multor …
Citește mai multEmil Boșca-Mălin (14 octombrie 1913, Maieru, județul Bistrița-Năsăud – 1 decembrie 1976) a fost jurnalist, jurist, avocat și om politic român, membru al Partidului Național Țărănesc. A activat în presa românească din anii 1930–1940, a fost redactor la ziarul „Tribuna” și la ziarul „Curentul”, a făcut parte din conducerea săptămânalului „Voința Transilvaniei”, iar după 23 august 1944 s-a ocupat de …
Citește mai multNicolae Haralambie Carandino (19 iulie 1905, Brăila – 16 februarie 1996, București) a fost jurnalist, scriitor, traducător și memorialist român. A activat în presa interbelică, a condus ziarul „Dreptatea” în anii 1944-1947 și a fost unul dintre apropiații lui Iuliu Maniu. Arestat în urma cazului Tămădău, a fost condamnat în procesul conducerii Partidului Național Țărănesc, închis la Galați și Sighet …
Citește mai multCorneliu Coposu (20 mai 1914, Bobota, județul Sălaj – 11 noiembrie 1995, București) a fost jurist, jurnalist și om politic român. A activat în presa interbelică și în anii de după cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu, deținut politic în timpul regimului comunist, iar după 1989 a devenit una dintre principalele figuri ale …
Citește mai multMihail Balnuțiu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a semnat un angajament de colaborare la 29 noiembrie 1983 și a primit numele conspirativ „Mircea”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1447 din 31 octombrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 1400 …
Citește mai multEugen Balaj (n. 8 ianuarie 1954, Târgu Mureș) apare într-o listă publicată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității cu persoanele care au desfășurat activități de poliție politică. Publicarea în Monitorul Oficial Lista a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 573 din 29 noiembrie 2000, în temeiul art. 3 alin. 4 din Legea nr. 187/1999 …
Citește mai multValeriu Bădulescu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. În 1979, pe când era maistru constructor și adjunct al Șantierului de Construcții nr. 4 al I.C.R.A.L. „Giulești”, a acceptat punerea unui spațiu la dispoziția organelor de Securitate pentru întâlniri conspirative cu persoane din rețeaua informativă. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a …
Citește mai multNicolae Badea a fost constatat de Curtea de Apel București ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în decembrie 1966, în perioada în care efectua serviciul militar, și a primit numele conspirativ „Dorel Livianu”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1702 din 16 decembrie 2016 a …
Citește mai multEugen Răducu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități ca poliție politică. Documentele analizate de instanță arată că relația sa cu organele de Securitate a început în 1971 și a continuat, cu întreruperi, până în 1980. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 232 din 7 iulie 2025 a fost …
Citește mai multCurtea de Apel București a constatat că Ștefan Florentin Alecu Poienariu a avut calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în 1981 și a primit numele conspirativ „Militarul”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1712 din 19 decembrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 4222 din 22 …
Citește mai multCurtea de Apel București a constatat că Dumitru Adăscăliței a avut calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în 1967 și a primit numele conspirativ „Grigore Birlic”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1447 din 31 octombrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 2273 din 30 martie …
Citește mai multProclamația de la Timișoara a fost lansată public la 11 martie 1990, în Piața Operei din Timișoara, la mai puțin de trei luni de la căderea regimului Ceaușescu. Redactată în principal de jurnalistul și scriitorul George Șerban și susținută de Societatea Timișoara, proclamația cuprindea 13 puncte privind direcția politică, economică și socială pe care România ar fi trebuit să o …
Citește mai multRepublica Populară Română a fost proclamată la 30 decembrie 1947, în aceeași zi în care regele Mihai I a fost constrâns să abdice. Schimbarea formei de guvernământ s-a făcut prin Legea nr. 363, adoptată de Adunarea Deputaților și publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial. Momentul a încheiat existența monarhiei și a venit după eliminarea treptată a opoziției politice și …
Citește mai multLa 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost constrâns să renunțe la tron, iar în aceeași zi Adunarea Deputaților a proclamat Republica Populară Română. Evenimentul a pus capăt monarhiei și a înlăturat una dintre ultimele instituții care nu se afla sub controlul comuniștilor. Schimbarea formei de guvernământ a avut loc după aproape trei ani în care Partidul Comunist și …
Citește mai multInstaurarea regimului comunist în România s-a desfășurat treptat, între 1944 și 1947, pe fondul prezenței militare sovietice și al schimbării raportului de forțe din Europa de Est după cel de-Al Doilea Război Mondial. Un moment decisiv a fost instalarea guvernului condus de Petru Groza, la 6 martie 1945, urmată de preluarea unor instituții-cheie, restrângerea activității partidelor de opoziție, falsificarea alegerilor …
Citește mai multÎntre 21 august 1945 și 7 ianuarie 1946, regele Mihai I a refuzat să semneze actele înaintate de guvernul Petru Groza și să-i primească pe miniștri în audiență. Protestul, cunoscut sub numele de „greva regală”, urmărea înlocuirea cabinetului susținut de Uniunea Sovietică cu un guvern reprezentativ, recunoscut și de Statele Unite și Marea Britanie. Petru Groza a refuzat să demisioneze, …
Citește mai multLa 11 iunie 1948, Marea Adunare Națională a adoptat Legea nr. 119 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi. Prin această măsură, regimul comunist a preluat cea mai mare parte a industriei și a înlăturat proprietarii privați de la conducerea întreprinderilor. Naționalizarea a schimbat radical economia României. Fabricile, minele, băncile, societățile de asigurări și numeroase firme …
Citește mai mult