Satul Bățălar, așezat pe malul drept al cursului inferior al Streiului, este atestat documentar începând cu anul 1453, sub forma „Rachaler” (Bachaler), în dependența cetății Deva. Cinci ani mai târziu, în 1458, localitatea apare menționată ca aparținând districtului Hațegului, în stăpânirea familiei nobiliare din Bretea.
De-a lungul timpului, satul a dat numeroși intelectuali: preoți, învățători, profesori, artiști și promotori culturali, printre care se remarcă Nicolae Ciocan, notarul Ioan Grecu, Ieronim Guga (președintele Consiliului Național Român din sat) și Ieronim Ciocan. Din decembrie 1943, Silviu Guga, fiu al satului și tatăl scriitorului cu același nume, a slujit ca preot în parohia Vâlcelele Rele, din apropierea satului Bățălar.
Cu numeroși afiliați în Oastea Domnului, Bățălarul s-a dovedit puternic implicat în viața Bisericii în prima jumătate a secolului XX. Într-o scrisoare publică de mulțumire din 1935, preotul Romul Ciocan consemna contribuțiile credincioșilor față de biserica locală, adresându-se comunității „în numele consiliului parohial din filia Bretea-română.”
Printre cei menționați se numărau Ioan Coposesc, Nandra Coposesc, Ieronim Coposesc, Emeric Cacuci și Lazăr Oanci, care „au cumpărat pe seama bisericii o Evanghelie cu litere latine, în preț de 650 Lei”, notarul Silviu Ionașcu și familia, care au contribuit cu 1.000 de lei, iar Simon Danci, Solomon Armie și Lidia Pețca au donat câte 100 de lei fiecare pentru o cruce de argint. Consiliul parohial a alocat din fondurile bisericii 1.500 de lei, „cu care s-a cumpărat un potir de argint”, iar protopopul I. Ciocan din Hațeg a dăruit un sfeșnic cu trei brațe.
Un loc aparte îl ocupă Reuniunea femeilor din parohie, formată din 45 de membre și condusă de Aurelia Ciocan, soție de preot. Preotul Romul Ciocan îi aduce un elogiu explicit: reuniunea „din cotizații lunare şi din contribuții benevole din partea membrelor a dat pentru înfrumusețarea bisericii diferite obiecte în preț de 800 Lei”, iar de sărbătorile Învierii din același an membrefele „au făcut un rând de frumoase odăjdii în preț de 4.600 Lei.”
În 1941, preotul Romul Ciocan consemna o nouă serie de donații, aducând mulțumiri „bunilor creștini din parohia maternă.” Ioan Guga și soția sa Nica, născută Murar, „au donat pe seama sfintei biserici un potir în valoare de 2.800 lei, în memoria unicei lor fiice Nica.” Femeile din reuniune au cumpărat „un disc, steaua şi lingurița, în valoare de 1.290 lei”, iar văduva Ilca Micu, din filia Bretea-Română, a dăruit „în memoria neuitaților săi, soț şi părinți, Triodul şi Penticostarul, discul şi steaua, în preț de 3.000 lei.”
Enoriașii din Bățălar, alături de creștinii din celelalte sate de pe Valea Streiului, au contribuit financiar și la rezidirea Seminarului „Andreian” din Sibiu.