Info Călan – Informațiile curg de aici

Valea Streiului este unul dintre spațiile în care istoria Hunedoarei se citește în mai multe straturi. Râul, satele, drumurile vechi, terasele locuite din preistorie, izvoarele termale, bisericile medievale și urmele industriei moderne au format, de-a lungul timpului, un culoar de legătură între Țara Hațegului, zona Devei și Valea Mureșului. Streiul izvorăște din Munții Șureanu, în zona de confluență a brațelor …

Vechea biserică ortodoxă din Bretea Română, sat aflat pe Valea Streiului, este astăzi o ruină. Lăcașul de cult, ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost abandonat definitiv în anii 1980, după ce comunitatea ortodoxă a început să folosească fosta biserică reformată din centrul localității. Biserica veche avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și a servit …

Ieronim Guga, originar din satul Bățălar, comuna Bretea Română, s-a numărat între hunedorenii implicați, pe plan local, în evenimentele premergătoare Marii Uniri. A fost comandant al Gărzii Naționale Române din Bățălar, activitate pentru care, în iulie 1941, i-a fost conferită, prin decret regal, Medalia „Ferdinand I” cu spade pe panglică. Distincția era acordată celor care s-au remarcat prin contribuția lor …

Comuna Bretea Română, aflată în Valea Streiului, reunește mai multe sate cu o istorie bogată, legată de Țara Hațegului, de domeniile medievale ale cetăților Deva și Hațeg, dar și de evoluția administrativă a Transilvaniei în epoca modernă și contemporană. Urme de locuire veche Descoperirile arheologice arată că teritoriul comunei Bretea Română a fost locuit cu mult înaintea primelor mențiuni documentare …

Ion Pop Reteganul, unul dintre cei mai prolifici culegători de folclor din Ardeal, a poposit în 1875 la Vâlcelele Rele, sat de lângă Călan, unde a profesat ca învățător o perioadă scurtă de timp. Deși a stat aici doar un an, satul și împrejurimile sale aveau să-i rămână în memorie mult timp după plecare. Condițiile de la Vâlcelele Rele erau …

Satul Bățălar, așezat pe malul drept al cursului inferior al Streiului, este atestat documentar începând cu anul 1453, sub forma „Rachaler” (Bachaler), în dependența cetății Deva. Cinci ani mai târziu, în 1458, localitatea apare menționată ca aparținând districtului Hațegului, în stăpânirea familiei nobiliare din Bretea. De-a lungul timpului, satul a dat numeroși intelectuali: preoți, învățători, profesori, artiști și promotori culturali, …

Antonie Budiul s-a născut în jurul anului 1950. A urmat cursurile unei instituții de învățământ teologic superior, obținând licența în teologie. Parcursul său academic l-a condus spre preoție, vocație pe care a îmbrățișat-o în primăvara anului 1982. La 8 mai 1982, a fost hirotonit diacon, iar a doua zi, pe 9 mai, a primit hirotonia întru preot. Ambele slujbe au …

Alegerile pentru consilieri județeni organizate în anul 1926, în comuna Ruși din județul Hunedoara, au degenerat într-un episod violent, soldat cu numeroși răniți și cu moartea a doi țărani din Streisângeorgiu și Boșorod. Evenimentele au fost relatate pe larg de presa locală, regională și centrală, devenind rapid un subiect major de dispută politică. La secția de votare din Ruși urmau …

La Conferința Națională a Femeilor din 1958, printre delegatele care au luat cuvântul s-a aflat și Sofia Cazacu, țărancă din comuna Băcia, regiunea Hunedoara, membră a întovărășirii agricole locale. A urcat la tribună cu doliul după un om pe care satul îl știa de mic. Petru Groza s-a născut la Băcia, în familia preotului ortodox Adam Groza. Strămoșii săi au …

Acordul de la Băcia, semnat la 24 septembrie 1935, a fost un demers politic al unor organizații democratice din România interbelică, menit să răspundă ascensiunii fascismului și ideologiilor revizioniste. Printre susținătorii acestuia s-a numărat și Petru Groza, lider al Frontului Plugarilor. Petru Groza și implicarea sa politică Petru Groza (1884-1958) a fost o figură complexă a politicii românești. S-a născut …