Nicolae Badea a fost constatat de Curtea de Apel București ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în decembrie 1966, în perioada în care efectua serviciul militar, și a primit numele conspirativ „Dorel Livianu”.
Dosarul
În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1702 din 16 decembrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 1883 din 16 martie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr. 11030/2/2011.
Completul de judecată a fost format din judecătorul Vișoiu Emilia Claudia, cu participarea grefierului Sandu Iuliana.
Acțiunea a fost introdusă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care a solicitat constatarea calității de colaborator al Securității în cazul lui Nicolae Badea.
Verificarea a pornit în urma unei cereri adresate CNSAS de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, în mai 2010, deoarece Nicolae Badea deținea titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989.
Colaborarea cu Securitatea
Potrivit Notei de Constatare nr. DI/I/894 din 27 aprilie 2011 și documentelor depuse la dosar, Nicolae Badea era militar în termen la U.M. 02163 Tulcea atunci când a fost recrutat, la 28 decembrie 1966.
A primit numele conspirativ „Dorel Livianu”, iar recrutarea urmărea supravegherea informativă a unui coleg despre care organele de Securitate considerau că manifesta o atitudine ostilă față de regimul comunist.
Din înscrisurile analizate de instanță rezulta că Badea a transmis informații potrivit cărora colegul respectiv se manifesta împotriva realizărilor regimului comunist și exprima dezacord față de politica socială promovată de autoritățile de atunci.
În urma informațiilor primite, ofițerul de Securitate a propus „documentarea activității de agitație a suspectului”. Curtea a considerat că relatările au avut astfel consecințe concrete asupra persoanei urmărite.
Instanța a reținut că notele informative furnizate sub numele conspirativ „Dorel Livianu” se refereau la atitudini considerate potrivnice regimului totalitar comunist și că informațiile au determinat continuarea verificărilor asupra persoanei vizate.
Poziția pârâtului
Nicolae Badea nu a formulat întâmpinare în dosarul aflat pe rolul Curții de Apel București.
Instanța a soluționat cauza pe baza Notei de Constatare a CNSAS și a documentelor aflate în dosarele fostei Securități depuse ca probe de reclamant.
Hotărârea instanței
Curtea de Apel București a apreciat că informațiile furnizate de Nicolae Badea îndeplineau condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calității de colaborator al Securității.
Instanța a reținut că relatările priveau manifestări și opinii împotriva regimului comunist și că acestea au determinat organele de Securitate să propună măsuri suplimentare de verificare asupra persoanei semnalate.
Curtea a considerat că, prin furnizarea acestor informații, Badea a fost conștient că persoana vizată putea fi supusă unor măsuri de urmărire și verificare. În motivarea sentinței, instanța a raportat această situație la încălcarea dreptului la viață privată.
Prin Sentința civilă nr. 1883 din 16 martie 2012, Curtea de Apel București a dispus:
„Constată calitatea de colaborator al Securității a pârâtului Badea Nicolae.”
Sentința putea fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.