Mihail Balnuțiu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a semnat un angajament de colaborare la 29 noiembrie 1983 și a primit numele conspirativ „Mircea”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1447 din 31 octombrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 1400 …
Citește mai multEugen Balaj (n. 8 ianuarie 1954, Târgu Mureș) apare într-o listă publicată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității cu persoanele care au desfășurat activități de poliție politică. Publicarea în Monitorul Oficial Lista a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 573 din 29 noiembrie 2000, în temeiul art. 3 alin. 4 din Legea nr. 187/1999 …
Citește mai multValeriu Bădulescu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. În 1979, pe când era maistru constructor și adjunct al Șantierului de Construcții nr. 4 al I.C.R.A.L. „Giulești”, a acceptat punerea unui spațiu la dispoziția organelor de Securitate pentru întâlniri conspirative cu persoane din rețeaua informativă. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a …
Citește mai multNicolae Badea a fost constatat de Curtea de Apel București ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în decembrie 1966, în perioada în care efectua serviciul militar, și a primit numele conspirativ „Dorel Livianu”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1702 din 16 decembrie 2016 a …
Citește mai multEugen Răducu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități ca poliție politică. Documentele analizate de instanță arată că relația sa cu organele de Securitate a început în 1971 și a continuat, cu întreruperi, până în 1980. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 232 din 7 iulie 2025 a fost …
Citește mai multCurtea de Apel București a constatat că Ștefan Florentin Alecu Poienariu a avut calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în 1981 și a primit numele conspirativ „Militarul”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1712 din 19 decembrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 4222 din 22 …
Citește mai multCurtea de Apel București a constatat că Dumitru Adăscăliței a avut calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în 1967 și a primit numele conspirativ „Grigore Birlic”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1447 din 31 octombrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 2273 din 30 martie …
Citește mai multProclamația de la Timișoara a fost lansată public la 11 martie 1990, în Piața Operei din Timișoara, la mai puțin de trei luni de la căderea regimului Ceaușescu. Redactată în principal de jurnalistul și scriitorul George Șerban și susținută de Societatea Timișoara, proclamația cuprindea 13 puncte privind direcția politică, economică și socială pe care România ar fi trebuit să o …
Citește mai multRepublica Populară Română a fost proclamată la 30 decembrie 1947, în aceeași zi în care regele Mihai I a fost constrâns să abdice. Schimbarea formei de guvernământ s-a făcut prin Legea nr. 363, adoptată de Adunarea Deputaților și publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial. Momentul a încheiat existența monarhiei și a venit după eliminarea treptată a opoziției politice și …
Citește mai multLa 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost constrâns să renunțe la tron, iar în aceeași zi Adunarea Deputaților a proclamat Republica Populară Română. Evenimentul a pus capăt monarhiei și a înlăturat una dintre ultimele instituții care nu se afla sub controlul comuniștilor. Schimbarea formei de guvernământ a avut loc după aproape trei ani în care Partidul Comunist și …
Citește mai multInstaurarea regimului comunist în România s-a desfășurat treptat, între 1944 și 1947, pe fondul prezenței militare sovietice și al schimbării raportului de forțe din Europa de Est după cel de-Al Doilea Război Mondial. Un moment decisiv a fost instalarea guvernului condus de Petru Groza, la 6 martie 1945, urmată de preluarea unor instituții-cheie, restrângerea activității partidelor de opoziție, falsificarea alegerilor …
Citește mai multCălanul apare în documentele vechi sub mai multe denumiri și grafii, unele destul de diferite de numele folosit astăzi. Explicația ține și de existența, în Evul Mediu, a două așezări apropiate, din care au evoluat actualele Călan și Călanu Mic. Nu toate formele întâlnite trebuie înțelese ca schimbări succesive ale numelui aceleiași localități. Grafia varia de la un document la …
Citește mai multPrima cale ferată indicată în mod obișnuit drept cea dintâi construită pe teritoriul actual al României este linia Oravița–Baziaș, inaugurată la 20 august 1854. Avea 62,5 kilometri și a fost destinată inițial transportului de cărbune din Banatul Montan către portul Baziaș, de la Dunăre. La acea dată, Banatul făcea parte din Imperiul Austriac, astfel că linia nu a fost construită …
Citește mai mult„Bineînțeles” și „bine înțeles” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu au același sens și nu pot fi folosite în aceleași contexte. Când se scrie „bineînțeles” „Bineînțeles”, scris într-un singur cuvânt, este un adverb cu sensul de „desigur”, „evident”, „firește”. Exemple: – Vii mâine la întâlnire?– Bineînțeles. Bineînțeles, rezultatul depinde și de condițiile în care a fost făcut …
Citește mai mult