Eugen Răducu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități ca poliție politică. Documentele analizate de instanță arată că relația sa cu organele de Securitate a început în 1971 și a continuat, cu întreruperi, până în 1980. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 232 din 7 iulie 2025 a fost …
Citește mai multCurtea de Apel București a constatat că Ștefan Florentin Alecu Poienariu a avut calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în 1981 și a primit numele conspirativ „Militarul”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1712 din 19 decembrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 4222 din 22 …
Citește mai multCurtea de Apel București a constatat că Dumitru Adăscăliței a avut calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în 1967 și a primit numele conspirativ „Grigore Birlic”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1447 din 31 octombrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 2273 din 30 martie …
Citește mai multProclamația de la Timișoara a fost lansată public la 11 martie 1990, în Piața Operei din Timișoara, la mai puțin de trei luni de la căderea regimului Ceaușescu. Redactată în principal de jurnalistul și scriitorul George Șerban și susținută de Societatea Timișoara, proclamația cuprindea 13 puncte privind direcția politică, economică și socială pe care România ar fi trebuit să o …
Citește mai multRepublica Populară Română a fost proclamată la 30 decembrie 1947, în aceeași zi în care regele Mihai I a fost constrâns să abdice. Schimbarea formei de guvernământ s-a făcut prin Legea nr. 363, adoptată de Adunarea Deputaților și publicată în aceeași zi în Monitorul Oficial. Momentul a încheiat existența monarhiei și a venit după eliminarea treptată a opoziției politice și …
Citește mai multLa 30 decembrie 1947, regele Mihai I a fost constrâns să renunțe la tron, iar în aceeași zi Adunarea Deputaților a proclamat Republica Populară Română. Evenimentul a pus capăt monarhiei și a înlăturat una dintre ultimele instituții care nu se afla sub controlul comuniștilor. Schimbarea formei de guvernământ a avut loc după aproape trei ani în care Partidul Comunist și …
Citește mai multInstaurarea regimului comunist în România s-a desfășurat treptat, între 1944 și 1947, pe fondul prezenței militare sovietice și al schimbării raportului de forțe din Europa de Est după cel de-Al Doilea Război Mondial. Un moment decisiv a fost instalarea guvernului condus de Petru Groza, la 6 martie 1945, urmată de preluarea unor instituții-cheie, restrângerea activității partidelor de opoziție, falsificarea alegerilor …
Citește mai multCălanul apare în documentele vechi sub mai multe denumiri și grafii, unele destul de diferite de numele folosit astăzi. Explicația ține și de existența, în Evul Mediu, a două așezări apropiate, din care au evoluat actualele Călan și Călanu Mic. Nu toate formele întâlnite trebuie înțelese ca schimbări succesive ale numelui aceleiași localități. Grafia varia de la un document la …
Citește mai multPrima cale ferată indicată în mod obișnuit drept cea dintâi construită pe teritoriul actual al României este linia Oravița–Baziaș, inaugurată la 20 august 1854. Avea 62,5 kilometri și a fost destinată inițial transportului de cărbune din Banatul Montan către portul Baziaș, de la Dunăre. La acea dată, Banatul făcea parte din Imperiul Austriac, astfel că linia nu a fost construită …
Citește mai mult„Bineînțeles” și „bine înțeles” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu au același sens și nu pot fi folosite în aceleași contexte. Când se scrie „bineînțeles” „Bineînțeles”, scris într-un singur cuvânt, este un adverb cu sensul de „desigur”, „evident”, „firește”. Exemple: – Vii mâine la întâlnire?– Bineînțeles. Bineînțeles, rezultatul depinde și de condițiile în care a fost făcut …
Citește mai multLa începutul anului 1940, cazul Gloria C.F.R. – Mureșul se afla în centrul atenției presei sportive. Disputa, însoțită de acuzații de corupție și mită, a ajuns în fața Biroului Federal al Federației Române de Fotbal, care trebuia să dea hotărârea finală. „Gazeta Sporturilor” urmărea îndeaproape cazul și arăta că în jurul lui existau versiuni diferite, susținute de cele două tabere. …
Citește mai multÎn noiembrie 1934, „Gazeta Sporturilor” a consacrat prima pagină unui scandal legat de partida dintre Ripensia Timișoara și C.A.O. Oradea. Arbitrul Gr. Seliceanu ar fi fost abordat înaintea meciului și i s-ar fi oferit bani pentru un arbitraj favorabil formației orădene. Cazul a ajuns la poliție și a determinat ziarul să ceară intervenția Federației de Fotbal. Ediția din 12 noiembrie …
Citește mai multCălanul a intrat pe harta feroviară în anul 1870, odată cu deschiderea liniei Simeria–Petroșani. Traseul a fost inaugurat oficial la 28 august și lega magistrala Arad–Alba Iulia de exploatările miniere din Valea Jiului. Un orar publicat în același an confirmă că trenurile opreau și la Călan. Stația era consemnată sub denumirea „Zeykfalva–Kalán”, formată din numele maghiare ale localităților Strei și …
Citește mai multIstoria cartografică a Călanului începe cu mult înainte ca localitatea să apară sub numele actual. Teritoriul este reprezentat într-una dintre cele mai cunoscute hărți ale lumii romane, iar câteva secole mai târziu numele locaaâlității poate fi identificat pe hărțile Transilvaniei. Ad Aquas pe Tabula Peutingeriana Cea mai veche reprezentare cartografică asociată teritoriului actual al Călanului este „Ad Aquas”, stație romană …
Citește mai mult„Altădată” și „altă dată” sunt ambele forme corecte în limba română, dar au sensuri diferite. Alegerea depinde de ceea ce vrem să spunem. Când scriem „altădată” „Altădată”, într-un singur cuvânt, este adverb. DOOM 3 îl înregistrează cu sensul de „odinioară”, iar dicționarele explicative îi dau și sensurile „cândva”, „altcândva”, adică într-un moment nedeterminat. Exemple: „Altădată, oamenii trimiteau mai multe scrisori.” …
Citește mai multLa Călan circulă de multă vreme legenda potrivit căreia fonta produsă aici ar fi fost folosită la construirea Turnului Eiffel. Asocierea pare plauzibilă la prima vedere: uzina de la Călan funcționa deja în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, iar produsele sale erau cunoscute în afara Transilvaniei. Site-ul oficial al Turnului Eiffel indică uzinele din Pompey Turnul Eiffel a fost …
Citește mai multPrimul cinematograf din Călan a început să funcționeze în anul 1929, în clădirea fostului Cazino al Uzinei Călan. Imobilul, ridicat în jurul anului 1874, avea să fie cunoscut mai târziu drept Clubul Muncitoresc „11 Iunie”. Apariția cinematografului se înscrie în perioada în care Călanul se dezvolta în jurul uzinei metalurgice, iar viața localității era strâns legată de activitatea industrială. Cinematograful …
Citește mai multMăgura Călanului este cunoscută mai ales datorită carierelor antice de calcar din care a provenit o parte din piatra folosită la construcțiile dacice din Munții Orăștiei. Numele locului este însă legat, înainte de toate, de relief. Cuvântul „măgură” este vechi în limba română și desemnează un deal mare, izolat, o colină sau, prin extensie, un munte. Tocmai aspectul terenului explică …
Citește mai multProtopopitoricescovici, un nume format din 22 de litere, este menționat în mod repetat drept cel mai lung nume de familie românesc. Informația circulă de mai mulți ani în presa din România și în materiale dedicate curiozităților lingvistice, însă există o problemă: sursa statistică primară care ar confirma recordul nu este ușor de identificat. Din acest motiv, este mai corect să …
Citește mai mult„Numai” și „nu mai” se aud foarte asemănător, dar au sensuri diferite și se scriu diferit. Ambele forme sunt corecte, iar alegerea depinde de ceea ce vrem să spunem. În cele mai multe situații, regula poate fi verificată ușor: dacă putem înlocui cu „doar” sau „exclusiv”, scriem „numai”, într-un singur cuvânt. Dacă avem negația „nu” urmată de adverbul „mai”, cele …
Citește mai mult