.jpg){kind=link}
O echipă internațională de cercetători a identificat toate cele cinci baze azotate care intră în alcătuirea ADN-ului și ARN-ului în probe prelevate de pe asteroidul Ryugu, format din materiale care datează din primele etape ale Sistemului Solar, în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani. Descoperirea, prezentată într-un studiu publicat la 16 martie 2026 în revista științifică Nature Astronomy, oferă noi informații despre formarea moleculelor organice și despre substanțele care ar fi putut contribui la apariția vieții pe Pământ.
Cercetătorii au analizat două probe colectate de sonda japoneză Hayabusa2 și au identificat adenina, guanina, citozina, timina și uracilul. Cele cinci substanțe reprezintă bazele azotate folosite de organismele vii pentru stocarea și transmiterea informației genetice. ADN-ul conține primele patru baze, în timp ce ARN-ul utilizează uracilul în locul timinei.
Studiul a fost coordonat de Toshiki Koga, cercetător la Agenția Japoneză pentru Știința și Tehnologia Pământului și Mărilor (JAMSTEC). Analizele anterioare ale materialului de pe Ryugu au confirmat prezența uracilului, însă celelalte patru baze nu au fost identificate până acum în probele asteroidului.
„Nu înseamnă că pe Ryugu a existat viață. Prezența lor indică faptul că asteroizii primitivi puteau produce și păstra molecule importante pentru procesele chimice asociate originii vieții”, a explicat Koga, citat de AFP.
Ryugu este un asteroid cu un diametru de aproximativ 900 de metri, bogat în carbon și alte substanțe organice. Sonda Hayabusa2, lansată în 2014 de Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială (JAXA), a ajuns în apropierea sa în 2018 și a colectat materiale de la suprafață în 2019. Capsula cu aproximativ 5,4 grame de probe a revenit pe Pământ în decembrie 2020.
Cercetătorii au comparat rezultatele cu analizele efectuate asupra asteroidului Bennu, de pe care NASA a adus probe în 2023, și asupra meteoriților Murchison și Orgueil. Toate cele cinci baze azotate au fost identificate anterior și în materialul provenit de pe Bennu.
Comparația a evidențiat diferențe între proporțiile substanțelor. Pe Ryugu, adenina și guanina, încadrate în categoria purinelor, se găsesc în cantități apropiate de cele ale pirimidinelor, grup din care fac parte citozina, timina și uracilul. În probele de pe Bennu și din meteoritul Orgueil predomină pirimidinele, în timp ce meteoritul Murchison conține proporțional mai multe purine.
Echipa a observat și o legătură între proporțiile celor două categorii de molecule și cantitatea de amoniac prezentă în materialele analizate. Cercetătorii consideră că diferențele ar putea reflecta condițiile chimice în care s-au format substanțele, cu miliarde de ani în urmă.
Descoperirea susține ipoteza potrivit căreia asteroizii bogați în carbon au transportat pe Pământul timpuriu o parte dintre moleculele necesare apariției vieții. Identificarea bazelor azotate nu demonstrează însă existența organismelor vii pe aceste corpuri cerești și nici faptul că viața a apărut în spațiu.