Info Călan – Informațiile curg de aici

August este a opta lună a anului și are 31 de zile. Numele său îl amintește pe împăratul Augustus, dar înainte de această schimbare romanii numeau luna Sextilis. Sextilis însemna „a șasea”. În vechea ordine a calendarului roman, anul începea în martie. Martie era prima lună, iar Sextilis era a șasea. Când începutul anului s-a mutat în ianuarie, luna a …

Iulie este a șaptea lună a anului și are 31 de zile. Numele de astăzi este legat de Iulius Cezar, dar romanii au numit mult timp această lună Quintilis. Denumirea Quintilis venea de la quintus – „al cincilea”. În vechea ordine a calendarului roman, martie era prima lună, aprilie a doua, mai a treia, iunie a patra, iar Quintilis a …

Iunie este a șasea lună a anului și are 30 de zile. În vechiul calendar roman era însă a patra, după martie, aprilie și mai. Numele său vine din latinescul Iunius și este legat, cel mai adesea, de Iunona, una dintre principalele divinități romane. Iunona era soția lui Jupiter și protectoarea căsătoriei și a femeilor. Există însă și o altă …

Mai este a cincea lună a anului și are 31 de zile. În vechiul calendar roman era însă a treia, după martie și aprilie. Numele său vine din latinescul Maius, dar originea acestei denumiri nu este pe deplin lămurită. Cea mai cunoscută explicație leagă numele lunii de Maia, o veche divinitate asociată cu creșterea și fertilitatea. Romanii îi aduceau ofrande …

Aprilie este a patra lună a anului și are 30 de zile. În vechiul calendar roman ocupa însă locul al doilea, imediat după martie. Spre deosebire de alte luni, originea numelui său nu este pe deplin lămurită. Romanii numeau luna Aprilis. Una dintre explicațiile cunoscute leagă numele de verbul latin aperire – „a deschide”, cu referire la mugurii și florile …

Martie este a treia lună a anului și are 31 de zile. În vechiul calendar roman era însă prima lună, iar numele ei este legat de Marte, zeul roman al războiului. În latină, luna era numită Martius, de la numele zeului Mars. Începutul primăverii avea o importanță aparte pentru romani, pentru că marca revenirea activităților agricole și începutul perioadei în …

Februarie este a doua și cea mai scurtă lună a anului. Are 28 de zile, iar în anii bisecți 29. Numele ei vine din lumea romană și este legat de ritualurile de purificare practicate în această perioadă. În latină, luna era numită Februarius. Denumirea este legată de februa, termen folosit de romani pentru ritualuri de purificare și ispășire. Februarie se …

Ianuarie este prima lună a anului și are 31 de zile. Numele ei este legat de Janus, zeul roman al începuturilor, trecerilor și porților, reprezentat adesea cu două fețe – una îndreptată spre trecut, cealaltă spre viitor. În latină, luna era numită Ianuarius, după Janus. Alegerea numelui era legată de ideea de început și de trecere dintre două perioade. Ianuarie …

Decembrie este a douăsprezecea lună a anului, deși numele ei trimite la numărul zece. Explicația vine, ca în cazul lunilor precedente, din vechea ordine romană, în care martie era prima lună, iar December ocupa locul al zecelea. Numele latin December provine din decem – „zece”. El încheie seria denumirilor numerice păstrate până astăzi: septembrie vine de la septem – „șapte”, …

Noiembrie este a unsprezecea lună a anului, deși numele ei trimite la numărul nouă. Explicația vine din vechiul calendar roman, în care lunile erau numărate pornind de la luna martie. November ocupa locul al nouălea. Numele latin November provine din novem – „nouă”. Aceeași logică se păstrează și la lunile din jur: septembrie vine de la septem – „șapte”, iar …

Octombrie este a zecea lună a anului, dar numele ei vine de la cuvântul latin octo, care înseamnă „opt”. Explicația se află în vechea numărătoare romană a lunilor, care începea cu martie. În această ordine, October era a opta lună. De unde vine numele „octombrie” Denumirea latină October provine de la octo – „opt”. Aceeași origine numerică se întâlnește și …

Septembrie este a noua lună a anului, deși numele ei vine din latinescul septem – „șapte”. Explicația se află în vechea numărătoare romană a lunilor, din perioada în care anul începea în martie. De unde vine numele „septembrie” Romanii numeau luna September, de la septem – „șapte”. În vechea ordine a calendarului, lunile erau numărate astfel: martie – prima lunăaprilie …

Numele România este legat direct de numele românilor. Cuvântul „român”, întâlnit în trecut și sub forma „rumân”, provine din latinescul romanus, cu sensul de „roman”. Originea este bine stabilită în studiile de istorie a limbii române. De-a lungul timpului, numele populației a stat și la baza denumirii țării. În româna veche au circulat atât forma „rumân”, cât și „român”. Treptat, …

Călanul apare în documentele vechi sub mai multe denumiri și grafii, unele destul de diferite de numele folosit astăzi. Explicația ține și de existența, în Evul Mediu, a două așezări apropiate, din care au evoluat actualele Călan și Călanu Mic. Nu toate formele întâlnite trebuie înțelese ca schimbări succesive ale numelui aceleiași localități. Grafia varia de la un document la …

Istoria cartografică a Călanului începe cu mult înainte ca localitatea să apară sub numele actual. Teritoriul este reprezentat într-una dintre cele mai cunoscute hărți ale lumii romane, iar câteva secole mai târziu numele locaaâlității poate fi identificat pe hărțile Transilvaniei. Ad Aquas pe Tabula Peutingeriana Cea mai veche reprezentare cartografică asociată teritoriului actual al Călanului este „Ad Aquas”, stație romană …

Măgura Călanului este cunoscută mai ales datorită carierelor antice de calcar din care a provenit o parte din piatra folosită la construcțiile dacice din Munții Orăștiei. Numele locului este însă legat, înainte de toate, de relief. Cuvântul „măgură” este vechi în limba română și desemnează un deal mare, izolat, o colină sau, prin extensie, un munte. Tocmai aspectul terenului explică …

Protopopitoricescovici, un nume format din 22 de litere, este menționat în mod repetat drept cel mai lung nume de familie românesc. Informația circulă de mai mulți ani în presa din România și în materiale dedicate curiozităților lingvistice, însă există o problemă: sursa statistică primară care ar confirma recordul nu este ușor de identificat. Din acest motiv, este mai corect să …

Numele Hunedoara are o istorie de peste șapte secole și apare în izvoarele medievale sub forme diferite de cea folosită astăzi. Explicația lingvistică acceptată pentru forma românească pornește de la numele maghiar Hunyadvár, alcătuit din Hunyad și vár, „cetate”. Mai greu de stabilit este însă de unde provine numele Hunyad însuși. Primele forme consemnate în documente Una dintre cele mai …

Denumirea „Țara Hațegului” poate crea impresia că regiunea a fost cândva o țară în sensul actual al cuvântului, adică un stat independent. În realitate, termenul are un sens istoric mult mai vechi. În Evul Mediu, „țară” putea desemna un teritoriu care dispunea de anumite forme proprii de organizare. În cazul Țării Hațegului, denumire este atestată încă din secolul al XIII-lea. …

Streisângeorgiu, localitate componentă a orașului Călan, poartă un nume în care se întâlnesc două repere vechi ale zonei: râul Strei și Sfântul Gheorghe. Formele păstrate în documentele medievale arată că partea „Sângeorgiu” era folosită încă din secolul al XIV-lea. Sângeorgiu înseamnă Sfântul Gheorghe Studiul „Toponimie hunedoreană”, semnat de Mircea Valea, Mircea Homorodean și Anghel Nistor, consemnează localitatea în anul 1377 …