Info Călan – Informațiile curg de aici

Numele România este legat direct de numele românilor. Cuvântul „român”, întâlnit în trecut și sub forma „rumân”, provine din latinescul romanus, cu sensul de „roman”. Originea este bine stabilită în studiile de istorie a limbii române. De-a lungul timpului, numele populației a stat și la baza denumirii țării. În româna veche au circulat atât forma „rumân”, cât și „român”. Treptat, …

Călanul apare în documentele vechi sub mai multe denumiri și grafii, unele destul de diferite de numele folosit astăzi. Explicația ține și de existența, în Evul Mediu, a două așezări apropiate, din care au evoluat actualele Călan și Călanu Mic. Nu toate formele întâlnite trebuie înțelese ca schimbări succesive ale numelui aceleiași localități. Grafia varia de la un document la …

Istoria cartografică a Călanului începe cu mult înainte ca localitatea să apară sub numele actual. Teritoriul este reprezentat într-una dintre cele mai cunoscute hărți ale lumii romane, iar câteva secole mai târziu numele locaaâlității poate fi identificat pe hărțile Transilvaniei. Ad Aquas pe Tabula Peutingeriana Cea mai veche reprezentare cartografică asociată teritoriului actual al Călanului este „Ad Aquas”, stație romană …

Măgura Călanului este cunoscută mai ales datorită carierelor antice de calcar din care a provenit o parte din piatra folosită la construcțiile dacice din Munții Orăștiei. Numele locului este însă legat, înainte de toate, de relief. Cuvântul „măgură” este vechi în limba română și desemnează un deal mare, izolat, o colină sau, prin extensie, un munte. Tocmai aspectul terenului explică …

Protopopitoricescovici, un nume format din 22 de litere, este menționat în mod repetat drept cel mai lung nume de familie românesc. Informația circulă de mai mulți ani în presa din România și în materiale dedicate curiozităților lingvistice, însă există o problemă: sursa statistică primară care ar confirma recordul nu este ușor de identificat. Din acest motiv, este mai corect să …

Numele Hunedoara are o istorie de peste șapte secole și apare în izvoarele medievale sub forme diferite de cea folosită astăzi. Explicația lingvistică acceptată pentru forma românească pornește de la numele maghiar Hunyadvár, alcătuit din Hunyad și vár, „cetate”. Mai greu de stabilit este însă de unde provine numele Hunyad însuși. Primele forme consemnate în documente Una dintre cele mai …

Denumirea „Țara Hațegului” poate crea impresia că regiunea a fost cândva o țară în sensul actual al cuvântului, adică un stat independent. În realitate, termenul are un sens istoric mult mai vechi. În Evul Mediu, „țară” putea desemna un teritoriu care dispunea de anumite forme proprii de organizare. În cazul Țării Hațegului, denumire este atestată încă din secolul al XIII-lea. …

Streisângeorgiu, localitate componentă a orașului Călan, poartă un nume în care se întâlnesc două repere vechi ale zonei: râul Strei și Sfântul Gheorghe. Formele păstrate în documentele medievale arată că partea „Sângeorgiu” era folosită încă din secolul al XIV-lea. Sângeorgiu înseamnă Sfântul Gheorghe Studiul „Toponimie hunedoreană”, semnat de Mircea Valea, Mircea Homorodean și Anghel Nistor, consemnează localitatea în anul 1377 …

Localitatea cu cel mai scurt nume din România este Ip, din județul Sălaj. Denumirea are numai două litere. Comuna cuprinde cinci sate: Ip, Cosniciu de Jos, Cosniciu de Sus, Zăuan și Zăuan-Băi. De unde vine numele Ip Deși forma actuală este neobișnuit de scurtă, numele localității are o istorie de peste opt secole. Potrivit Primăriei Ip, prima atestare documentară datează …

Denumirea Călan este explicată diferit în sursele care se ocupă de istoria și toponimia județului Hunedoara. În monografia profesorului Ioan Ocolișan, ea a fost legată de un episcop medieval numit Calanus sau Kalán. În lucrările de toponimie, explicațiile merg însă în altă direcție. Una dintre cele mai importante trimiteri se găsește în studiul „Toponimie hunedoreană”, semnat de Mircea Valea, Mircea …

Mai multe localități din România păstrează în denumire forme vechi legate de numele unor sfinți. Cele mai cunoscute sunt formele cu „Sfântu”, „Sân-” și „Sânt-”, întâlnite mai ales în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, dar prezente și în alte regiuni. Denumirile apar în evidențele administrative actuale și nu sunt simple forme populare. Registrul SIRUTA, publicat de Institutul Național de Statistică, …

Streisângeorgiu, localitate componentă a orașului Călan, are cel mai lung nume de localitate din România scris într-un singur cuvânt. Denumirea are 15 litere. Localitatea apare în registrul SIRUTA, evidența oficială a localităților din România, publicată de Institutul Național de Statistică. În registru, Streisângeorgiu figurează în județul Hunedoara, ca localitate componentă a orașului Călan. În evidențele administrative există și denumiri de …