Acta Diurna, expresie latină tradusă prin „faptele zilei”, sunt considerate de istoricii comunicării prima formă organizată de informare publică periodică. Publicațiile au apărut la Roma în anul 59 î.Hr., în timpul lui Iulius Cezar, când autoritățile au dispus consemnarea și afișarea zilnică a principalelor decizii și evenimente din viața cetății. Surse antice, precum Suetoniu, menționează că introducerea acestor însemnări a …
Citește mai multApariția agențiilor de presă este strâns legată de transformările economice, tehnologice și sociale ale secolului al XIX-lea. Revoluția industrială a adus o extindere rapidă a orașelor, a comerțului și a piețelor financiare, iar ziarele au început să apară în tiraje tot mai mari. Cititorii cereau informații proaspete despre politică, economie, războaie sau evenimente internaționale, însă majoritatea redacțiilor nu dispuneau de …
Citește mai multNote și rapoarte păstrate în fondul Documentar al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată modul în care ascultarea postului Radio Europa Liberă era urmărită de autorități în ultimii ani ai regimului comunist. Două materiale întocmite de Inspectoratul Județean Sibiu al Ministerului de Interne, în decembrie 1987 și aprilie 1988, se referă la persoane care audiau emisiunile postului sau discutau …
Citește mai multDocumente păstrate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) relevă modul în care organele de securitate monitorizau și sancționau ascultarea postului Radio Europa Liberă în rândul tinerilor și al populației din județul Mureș, la începutul anilor ’80. Un raport din 20 aprilie 1983, emis de Inspectoratul Județean Mureș al Ministerului de Interne, consemnează că organele de securitate au …
Citește mai multLa 17 iunie 1983, Inspectoratul Județean Cluj al Ministerului de Interne înainta Direcției I un raport privind „destrămarea unui «anturaj» format din șase studenți” ai Facultății de Biologie-Geografie-Geologie din Cluj-Napoca. Tinerii, aflați în anii IV și V, locuiau în aceeași cameră din căminul studențesc „Avram Iancu” și „obișnuiau să audieze uneori în grup emisiunile tendențioase ale postului de radio «Europa …
Citește mai multLa 5 iulie 1954, la Chișinău, șeful secției 4 a Serviciului special 1 al MAI al RSS Moldovenești, locotenentul-major Gavrev, întocmea o „Încheiere” referitoare la cererea deportatului Antipin Stepan Dmitrievici. Actul, aprobat la 7–8 iulie 1954 de ministrul Afacerilor Interne al RSS Moldovenești și de procurorul republicii, se păstrează astăzi în fondurile Arhiva Națională a Republicii Moldova, F.3085, inv.1, d.785, …
Citește mai multÎntr-un document emis de Consiliul Securității Statului, datat 1968 și intitulat „Planul privind organizarea și desfășurarea muncii informativ-operative în rândul turiștilor străini care vizitează R.S. România”, este menționat un jurnalist britanic identificat sub numele „DONALD JOHN”. Documentul face parte din Fondul documentar al CNSAS și surprinde perspectiva aparatului de securitate asupra activității unor cetățeni străini care vizitau România în contextul …
Citește mai multÎn anii 1988–1989, Serviciul „F” al Inspectoratului Județean Bihor a desfășurat acțiuni de filaj asupra mai multor ziariști străini aflați în tranzit sau documentare în zona Oradea. Documentele păstrate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ilustrează procedurile de supraveghere și modul de evaluare a activităților considerate de interes operativ. Primul set de documente datează din 3 august 1988 …
Citește mai multLa 7 august 1989, organele Securității au redactat un „Buletin radio” referitor la o emisiune difuzată de postul britanic BBC în care era prezentată apariția revistei „Ardealul”, publicată în Ungaria de refugiați români. Documentul era destinat uzului intern. Materialul menționa o corespondență transmisă din Budapesta de jurnalistul Gyula Kestey. În introducerea emisiunii, Claudiu Ștefănescu preciza că, după apariția ziarului „România …
Citește mai multApariția tiparului în Europa a schimbat radical modul în care circulau ideile, cunoștințele și informațiile. Până în secolul al XV-lea, cărțile erau copiate manual de scribi, în special în mănăstiri sau în atelierele urbane. Procesul era lent, costisitor și limita accesul la lectură la un număr restrâns de persoane. Cultura scrisă se transmitea mai ales în mediile religioase și universitare, …
Citește mai multNumele România este legat direct de numele românilor. Cuvântul „român”, întâlnit în trecut și sub forma „rumân”, provine din latinescul romanus, cu sensul de „roman”. Originea este bine stabilită în studiile de istorie a limbii române. De-a lungul timpului, numele populației a stat și la baza denumirii țării. În româna veche au circulat atât forma „rumân”, cât și „român”. Treptat, …
Citește mai multFormele „fi”, „fii” și „fiii” sunt toate corecte în limba română, dar se folosesc în contexte diferite. Primele două pot fi forme ale verbului „a fi”, în timp ce „fii” și „fiii” pot proveni și de la substantivul „fiu”. Când se scrie „fi”, cu un singur „i” DOOM³ precizează că verbul „a fi” se scrie cu un singur „i” la …
Citește mai multCea mai mică unitate administrativ-teritorială din România după numărul de locuitori este comuna Bătrâna, din județul Hunedoara. La Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, aici au fost înregistrați doar 88 de locuitori. Institutul Național de Statistică a indicat Bătrâna drept comuna cu cea mai redusă populație din țară. La recensământul precedent, din 2011, avea 127 de locuitori, cu 39 mai …
Citește mai multDa, înainte de „dar” se pune virgulă atunci când cuvântul este folosit ca o conjuncție coordonatoare adversativă. Regula se aplică atât atunci când „dar” leagă două propoziții, cât și atunci când pune în opoziție părți ale aceleiași propoziții. „Dar” introduce, de regulă, o idee aflată în opoziție sau în contrast cu cea exprimată anterior. Corect:„Am vrut să plec, dar a …
Citește mai mult„Nicio” și „nici o” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în situații diferite. Diferența depinde de sensul pe care îl are „o” în propoziție. Când scriem „nicio” „Nicio” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „niciuna” sau „nici măcar una”. Exemple: „Nu am nicio întrebare.” „Nu există nicio dovadă.” „Nicio persoană nu a fost rănită.” „Nu …
Citește mai multDeodată” și „de o dată” sunt ambele forme corecte, însă se folosesc în situații diferite. Sensul propoziției ne arată când scriem într-un singur cuvânt și când separat. Când scriem „deodată” „Deodată” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „brusc”, „pe neașteptate” sau „în același timp”. DOOM 3 îl consemnează ca adverb. Exemple: „Deodată, a început să plouă.” …
Citește mai multMihail Balnuțiu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a semnat un angajament de colaborare la 29 noiembrie 1983 și a primit numele conspirativ „Mircea”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1447 din 31 octombrie 2016 a fost publicată Sentința civilă nr. 1400 …
Citește mai multEugen Balaj (n. 8 ianuarie 1954, Târgu Mureș) apare într-o listă publicată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității cu persoanele care au desfășurat activități de poliție politică. Publicarea în Monitorul Oficial Lista a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 573 din 29 noiembrie 2000, în temeiul art. 3 alin. 4 din Legea nr. 187/1999 …
Citește mai multValeriu Bădulescu a fost stabilit prin hotărâre definitivă ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. În 1979, pe când era maistru constructor și adjunct al Șantierului de Construcții nr. 4 al I.C.R.A.L. „Giulești”, a acceptat punerea unui spațiu la dispoziția organelor de Securitate pentru întâlniri conspirative cu persoane din rețeaua informativă. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a …
Citește mai multNicolae Badea a fost constatat de Curtea de Apel București ca având calitatea de colaborator al fostei Securități. Potrivit documentelor analizate de instanță, acesta a fost recrutat în decembrie 1966, în perioada în care efectua serviciul militar, și a primit numele conspirativ „Dorel Livianu”. Dosarul În Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, nr. 1702 din 16 decembrie 2016 a …
Citește mai mult