„Supat”, cuvântul care a stârnit controverse, este atestat încă din secolul al XIX-lea

Cuvântul „supat”, care desemnează locul de sub pat, a stârnit glume și discuții pe rețelele sociale după ce a fost prezentat într-un videoclip publicat de Dicție.ro. Mulți l-au considerat o invenție recentă, mai ales că termenul figurează în cea mai nouă ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3). Cuvântul este însă atestat încă din prima jumătate …

Citește mai mult

August: originea numelui și de ce se numea Sextilis în calendarul roman

August este a opta lună a anului și are 31 de zile. Numele său îl amintește pe împăratul Augustus, dar înainte de această schimbare romanii numeau luna Sextilis. Sextilis însemna „a șasea”. În vechea ordine a calendarului roman, anul începea în martie. Martie era prima lună, iar Sextilis era a șasea. Când începutul anului s-a mutat în ianuarie, luna a …

Citește mai mult

Iulie: originea numelui și de ce se numea Quintilis în calendarul roman

Iulie este a șaptea lună a anului și are 31 de zile. Numele de astăzi este legat de Iulius Cezar, dar romanii au numit mult timp această lună Quintilis. Denumirea Quintilis venea de la quintus – „al cincilea”. În vechea ordine a calendarului roman, martie era prima lună, aprilie a doua, mai a treia, iunie a patra, iar Quintilis a …

Citește mai mult

Iunie: originea numelui și de ce era a patra lună a anului

Iunie este a șasea lună a anului și are 30 de zile. În vechiul calendar roman era însă a patra, după martie, aprilie și mai. Numele său vine din latinescul Iunius și este legat, cel mai adesea, de Iunona, una dintre principalele divinități romane. Iunona era soția lui Jupiter și protectoarea căsătoriei și a femeilor. Există însă și o altă …

Citește mai mult

Mai: originea numelui și de ce era a treia lună a anului

Mai este a cincea lună a anului și are 31 de zile. În vechiul calendar roman era însă a treia, după martie și aprilie. Numele său vine din latinescul Maius, dar originea acestei denumiri nu este pe deplin lămurită. Cea mai cunoscută explicație leagă numele lunii de Maia, o veche divinitate asociată cu creșterea și fertilitatea. Romanii îi aduceau ofrande …

Citește mai mult

Aprilie: originea numelui și de ce era a doua lună a anului

Aprilie este a patra lună a anului și are 30 de zile. În vechiul calendar roman ocupa însă locul al doilea, imediat după martie. Spre deosebire de alte luni, originea numelui său nu este pe deplin lămurită. Romanii numeau luna Aprilis. Una dintre explicațiile cunoscute leagă numele de verbul latin aperire – „a deschide”, cu referire la mugurii și florile …

Citește mai mult

Martie: originea numelui și de ce era prima lună a anului

Martie este a treia lună a anului și are 31 de zile. În vechiul calendar roman era însă prima lună, iar numele ei este legat de Marte, zeul roman al războiului. În latină, luna era numită Martius, de la numele zeului Mars. Începutul primăverii avea o importanță aparte pentru romani, pentru că marca revenirea activităților agricole și începutul perioadei în …

Citește mai mult

Februarie: originea numelui și de ce este cea mai scurtă lună

Februarie este a doua și cea mai scurtă lună a anului. Are 28 de zile, iar în anii bisecți 29. Numele ei vine din lumea romană și este legat de ritualurile de purificare practicate în această perioadă. În latină, luna era numită Februarius. Denumirea este legată de februa, termen folosit de romani pentru ritualuri de purificare și ispășire. Februarie se …

Citește mai mult

Ianuarie: originea numelui și de ce este prima lună a anului

Ianuarie este prima lună a anului și are 31 de zile. Numele ei este legat de Janus, zeul roman al începuturilor, trecerilor și porților, reprezentat adesea cu două fețe – una îndreptată spre trecut, cealaltă spre viitor. În latină, luna era numită Ianuarius, după Janus. Alegerea numelui era legată de ideea de început și de trecere dintre două perioade. Ianuarie …

Citește mai mult

Decembrie: originea numelui și de ce nu mai este a zecea lună

Decembrie este a douăsprezecea lună a anului, deși numele ei trimite la numărul zece. Explicația vine, ca în cazul lunilor precedente, din vechea ordine romană, în care martie era prima lună, iar December ocupa locul al zecelea. Numele latin December provine din decem – „zece”. El încheie seria denumirilor numerice păstrate până astăzi: septembrie vine de la septem – „șapte”, …

Citește mai mult

Noiembrie: originea numelui și de ce nu mai este a noua lună

Noiembrie este a unsprezecea lună a anului, deși numele ei trimite la numărul nouă. Explicația vine din vechiul calendar roman, în care lunile erau numărate pornind de la luna martie. November ocupa locul al nouălea. Numele latin November provine din novem – „nouă”. Aceeași logică se păstrează și la lunile din jur: septembrie vine de la septem – „șapte”, iar …

Citește mai mult

Octombrie: originea numelui și de ce nu mai este a opta lună

Octombrie este a zecea lună a anului, dar numele ei vine de la cuvântul latin octo, care înseamnă „opt”. Explicația se află în vechea numărătoare romană a lunilor, care începea cu martie. În această ordine, October era a opta lună. De unde vine numele „octombrie” Denumirea latină October provine de la octo – „opt”. Aceeași origine numerică se întâlnește și …

Citește mai mult

Parametri sau parametrii, cum se scrie corect?

„Parametri” și „parametrii” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în contexte diferite. „Parametri”, cu un singur „i”, este forma de plural nearticulat a substantivului „parametru”, în timp ce „parametrii”, cu doi „i”, este forma articulată de plural. Pe scurt Scriem „parametri” în construcții precum „doi parametri” sau „mai mulți parametri” și „parametrii” în construcții precum „parametrii sistemului”. Corect parametri …

Citește mai mult

Septembrie: originea numelui și de ce nu mai este a șaptea lună

Septembrie este a noua lună a anului, deși numele ei vine din latinescul septem – „șapte”. Explicația se află în vechea numărătoare romană a lunilor, din perioada în care anul începea în martie. De unde vine numele „septembrie” Romanii numeau luna September, de la septem – „șapte”. În vechea ordine a calendarului, lunile erau numărate astfel: martie – prima lunăaprilie …

Citește mai mult

Bine ați venit sau bine a-ți venit? Cum se scrie corect

„Bine ați venit” este forma corectă atunci când ne adresăm mai multor persoane sau unei singure persoane prin formula de politețe „dumneavoastră”. Varianta „bine a-ți venit” este greșită în această expresie. Confuzia apare deoarece „ați” și „a-ți” se pronunță la fel, deși au roluri gramaticale diferite. Pe scurt Se scrie „Bine ați venit!”, fără cratimă. Forma „a-ți” este corectă în …

Citește mai mult

„Într-adevăr” sau „întradevăr”? Care este forma corectă

Forma corectă este „într-adevăr”, cu cratimă. Varianta „întradevăr”, scrisă într-un singur cuvânt, este greșită. „Într-adevăr” este folosit pentru a confirma sau pentru a întări o afirmație și poate avea, în funcție de context, sens apropiat de „de fapt”, „în realitate” sau „cu adevărat”. Pe scurt Se scrie întotdeauna „într-adevăr”, cu cratimă. Forma „întradevăr” nu este corectă. Corect într-adevăr forma corectă …

Citește mai mult

Primul muzeu public din România

Primul muzeu public deschis pe teritoriul actual al României este Muzeul Brukenthal din Sibiu. Inaugurarea a avut loc la 25 februarie 1817, în palatul ridicat de baronul Samuel von Brukenthal în Piața Mare. Instituția s-a format în jurul colecțiilor de pictură, gravură, carte și numismatică adunate de fostul guvernator al Transilvaniei. Samuel von Brukenthal s-a născut în 1721 și a …

Citește mai mult

„Ști” sau „știi”? Când se scrie cu doi „i”

„Ști” și „știi” sunt ambele forme corecte ale verbului „a ști”, dar apar în contexte diferite. „Știi”, cu doi „i”, se folosește atunci când verbul se referă la „tu”, în forme precum „tu știi” sau „să știi”. „Ști”, cu un singur „i”, este infinitivul și apare în construcții precum „a ști”, „poți ști” sau „vei ști”. Pe scurt Scriem „știi” …

Citește mai mult

„Mai” sau „m-ai”? Când se scrie cu cratimă și cum le deosebim

„Mai” și „m-ai” se pronunță la fel, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Când se scrie „mai” „Mai” se scrie fără cratimă atunci când este un cuvânt de sine stătător. Cel mai frecvent, are valoare de adverb. Poate arăta repetarea unei acțiuni: Poate indica faptul că o acțiune continuă: Poate apărea și în construcții prin care se exprimă comparația: …

Citește mai mult

Palia de la Orăștie din 1582. Prima traducere tipărită în română a unor cărți din Vechiul Testament

Palia de la Orăștie, tipărită în 1582, este una dintre principalele cărți românești ale secolului al XVI-lea. Volumul cuprinde primele două cărți ale Vechiului Testament, Geneza și Exodul, denumite în text «Bitia» și «Ishodul», și reprezintă prima traducere tipărită în limba română a unor cărți din Vechiul Testament.” Cartea a apărut la Orăștie într-o perioadă în care folosirea limbii române …

Citește mai mult