Istoria tiparului pe teritoriul actual al României începe la începutul secolului al XVI-lea, la câteva decenii după răspândirea tiparului cu litere mobile în Europa. Primele volume cunoscute au fost cărți religioase în limba slavonă, folosită în epocă în cultul ortodox și în cancelaria Țării Românești. Primele trei tipărituri cunoscute sunt legate de ieromonahul Macarie: Liturghierul din 1508, Octoihul din 1510 …
Citește mai multFormele „ia” și „i-a” sunt ambele corecte în limba română, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Alegerea depinde de context: „ia” se scrie într-un singur cuvânt, în timp ce „i-a” se scrie cu cratimă atunci când sunt alăturate pronumele „i” și verbul auxiliar „a”. Când se scrie „ia” Forma „ia” apare cel mai frecvent ca formă a verbului „a …
Citește mai mult„Odată ce” este forma corectă atunci când expresia are sensul de „după ce”, „din moment ce” sau, în anumite contexte, „deoarece”. În această construcție, „odată” se scrie într-un singur cuvânt. Exemple: DOOM3 include „odată ce” între locuțiunile conjuncționale și precizează scrierea lor în cuvinte separate. Cu alte cuvinte, expresia are două elemente – „odată” și „ce” -, dar „odată” rămâne …
Citește mai multUniversitatea din Bologna este considerată cea mai veche universitate din lumea occidentală și cea mai veche universitate europeană care funcționează până în prezent. Anul 1088 este folosit ca dată a întemeierii sale, deși instituția nu a fost creată atunci printr-un act oficial. De ce este folosit anul 1088 La sfârșitul secolului al XI-lea, la Bologna erau deja activi profesori de …
Citește mai multPrimul automobil înregistrat oficial în România a fost un F.N. Herstal, fabricat în Belgia și deținut de inginerul, industriașul și exploratorul Bazil G. Assan. Mașina a fost înmatriculată la București în anul 1900 și a primit numărul 1. Volumul „Istoria tehnicii și a industriei românești”, publicat de Editura Academiei Române, îl menționează pe Bazil G. Assan ca proprietar al primului …
Citește mai multPrimele emisiuni de radio din România sunt legate de experimentele desfășurate la București în anii 1920 și de activitatea fizicianului Dragomir Hurmuzescu, unul dintre principalii promotori ai radiofoniei românești. Debutul oficial al radioului public a avut loc la 1 noiembrie 1928, când postul Radio București a început să emită din sediul Societății de Difuziune Radiotelefonică din strada General Berthelot nr. …
Citește mai mult„Decât” și „doar” pot avea, în anumite contexte, același sens, apropiat de „numai”, însă nu sunt întotdeauna interschimbabile. Confuzia apare mai ales atunci când „decât” este folosit într-o propoziție afirmativă cu sens restrictiv. Când se folosește „doar” „Doar” poate exprima o limitare sau o restricție și este sinonim, în acest caz, cu „numai”. DEX consemnează pentru „doar” sensul de „numai”, …
Citește mai multPrima instituție cu statut universitar de pe teritoriul actual al României a fost Academia Claudiopolitana, înființată la Cluj în 1581. Instituția a funcționat în cadrul Colegiului Major al Ordinului Iezuit și avea, prin actul de fondare, dreptul de a acorda grade academice echivalente celor conferite de universitățile europene ale epocii. Întemeierea a avut loc într-o perioadă în care Transilvania era …
Citește mai multPrima proiecție cinematografică din România a avut loc la București, la 27 mai 1896, la numai câteva luni după celebra reprezentație publică organizată la Paris de frații Auguste și Louis Lumière. Spectacolul s-a desfășurat în sediul ziarului de limbă franceză „L’Indépendance Roumaine”, de pe Calea Victoriei, într-o clădire care nu mai există astăzi. Data de 27 mai 1896 este confirmată …
Citește mai multForma corectă în limba română literară este „mi-ar plăcea”, nu „mi-ar place”. Verbul este „a plăcea”, iar la condițional-optativ se păstrează forma de infinitiv: „aș plăcea”, „ai plăcea”, „ar plăcea”. DOOM³ înregistrează pentru verbul „a plăcea”, cu sensul „a-i conveni”, forma de condițional „mi-ar plăcea”. Tot „plăcea” este infinitivul verbului, în timp ce „place” apare la indicativ prezent, persoana a …
Citește mai multForma corectă în limba literară este „voiam”. „Vroiam” este foarte răspândit în vorbirea curentă, dar nu este forma recomandată de norma actuală. De unde vine forma „vroiam” Confuzia vine din apropierea dintre verbele „a voi” și „a vrea”. La imperfect, „a voi” are forma „voiam”, iar de la „a vrea” există forma „vream”, astăzi mult mai rar folosită. Din amestecul …
Citește mai mult„Care” și „pe care” sunt ambele construcții corecte, însă alegerea depinde de rolul pe care pronumele relativ îl are în propoziție. Spunem „omul care a venit”, dar „omul pe care l-am văzut”; „cartea care este pe masă”, dar „cartea pe care am cumpărat-o”. În limba română literară, prepoziția „pe” este obligatorie atunci când pronumele relativ „care” are rol de complement …
Citește mai mult„S-a” și „sa” sunt ambele forme corecte, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. „S-a” se scrie cu cratimă atunci când face parte dintr-o formă verbală, precum „s-a dus”, „s-a întors” sau „s-a întâmplat”, în timp ce „sa” se scrie într-un singur cuvânt atunci când exprimă posesia: „cartea sa”, „familia sa”, „părerea sa”. DOOM3 include explicit „s-a” și „sa” printre …
Citește mai mult„Copii” și „copiii” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu pot fi folosite în aceleași contexte. Diferența este dată de articulare: „copii”, cu doi „i”, reprezintă pluralul nearticulat al substantivului „copil”, iar „copiii”, cu trei „i”, este forma de plural articulată hotărât. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3) menționează explicit cele două forme: pluralul nearticulat …
Citește mai multCu aproape două decenii înainte ca internetul să înceapă să intre în locuințele oamenilor, regina Elisabeta a II-a a trimis un mesaj electronic prin ARPANET, rețeaua care a precedat internetul modern. Evenimentul a avut loc la 26 martie 1976, într-un centru britanic de cercetare din Malvern. Pagina oficială a Familiei Regale britanice o consemnează pe Elisabeta a II-a drept primul …
Citește mai multFormele „aceiași” și „aceeași” sunt ambele corecte, dar se folosesc în contexte diferite. Alegerea depinde de genul și numărul substantivului la care se referă. „Aceeași” se folosește la feminin singular, iar „aceiași” la masculin plural. Când folosim „aceeași” „Aceeași” este forma de feminin singular a pronumelui sau adjectivului pronominal demonstrativ de identitate „același”. Exemple: În propoziții: Forma „aceeași” arată că …
Citește mai multForma corectă este întotdeauna „noștri”, cu un singur „i”. DOOM 3 precizează explicit că formele de plural ale pronumelor și adjectivelor pronominale posesive „noștri” și „voștri” se scriu cu un singur „i”, inclusiv în construcții precum „prietenii noștri” sau „ai noștri”. Când folosim „noștri” „Noștri” este forma de masculin plural a lui „nostru”. Exemple: Se scrie tot cu un singur …
Citește mai multFormele „membri” și „membrii” sunt ambele corecte, dar se folosesc în situații diferite. Numărul de „i”-uri depinde de faptul că substantivul este nearticulat sau articulat. Când scriem „membri”, cu un singur „i” „Membri” este forma de plural nearticulată a substantivului „membru”. O folosim atunci când vorbim despre persoane care fac parte dintr-un grup, fără ca substantivul să fie articulat hotărât. …
Citește mai multNumele România este legat direct de numele românilor. Cuvântul „român”, întâlnit în trecut și sub forma „rumân”, provine din latinescul romanus, cu sensul de „roman”. Originea este bine stabilită în studiile de istorie a limbii române. De-a lungul timpului, numele populației a stat și la baza denumirii țării. În româna veche au circulat atât forma „rumân”, cât și „român”. Treptat, …
Citește mai multFormele „fi”, „fii” și „fiii” sunt toate corecte în limba română, dar se folosesc în contexte diferite. Primele două pot fi forme ale verbului „a fi”, în timp ce „fii” și „fiii” pot proveni și de la substantivul „fiu”. Când se scrie „fi”, cu un singur „i” DOOM³ precizează că verbul „a fi” se scrie cu un singur „i” la …
Citește mai mult