Ilie Neagu cere clarificări privind Casa de Cultură din Călan. Primarul invocă litigiile și riscurile pentru buget

Situația Casei de Cultură din Călan a fost readusă în discuție în Consiliul Local de consilierul Ilie Neagu. Acesta a arătat că subiectul este discutat de la începutul anului, dar că, în opinia sa, administrația nu a făcut pași vizibili pentru clarificarea situației imobilului. Consilierul AUR a spus că a solicitat hotărârea judecătorească prin care orașul Călan ar fi intrat …

Citește mai mult

Meitner Gizella, una dintre cele peste 150 de persoane deportate din Călan în U.R.S.S

Meitner Gizella s-a născut la 7 octombrie 1914, în comuna Călan. Viața ei a fost marcată de pierderea tatălui, de cele două războaie mondiale și de deportarea în Uniunea Sovietică, în ianuarie 1945. Rămasă orfană de tată la vârsta de un an, Gizella a crescut într-o familie numeroasă, cu șase copii. Tatăl, Meitner Rudolf, a murit pe front, în Primul …

Citește mai mult

Nicolae Itul – parcurs biografic și mărturia despre Valeriu Gafencu

Nicolae Itul s-a născut la 10 decembrie 1923 în Sălașul de Sus, județul Hunedoara. Provenea dintr-o familie de țărani, tatăl și bunicul fiind fierari. Copilăria sa a fost legată de munca agricolă, păstorit și viața în mediul montan din zona Retezatului. Primele sale lecturi au fost cărți populare, citite la lumina lămpii cu petrol. Între 1936 și 1939 a urmat …

Citește mai mult

Dorina Itul, o prezență discretă în viața culturală din Călan

Dorina Itul, născută Crâng, a fost profesoară de desen în orașul Călan și artistă plastică activă în spațiul cultural local și regional. Activitatea sa artistică s-a manifestat prin ilustrații publicate în presa locală, în revista literară Orizont din Timișoara, precum și prin contribuția grafică la volume colective. În numărul 16 (738) din 23 aprilie 1982 al revistei Orizont, Ion Arieșanu …

Citește mai mult

Emil și Lucia Câmpeanu, două destine profesionale legate de Călan

Emil Câmpeanu și Lucia Câmpeanu au făcut parte din generația de specialiști formați în anii postbelici, care și-au desfășurat o parte importantă a activității profesionale la Călan. El a lucrat în industria siderurgică, în cadrul Combinatului Siderurgic din localitate, iar ea a predat matematică în unitățile de învățământ din oraș. Emil Câmpeanu s-a născut la 30 noiembrie 1931, la Sebeș, …

Citește mai mult

Sabin Mregea, profesor de matematică născut la Călan și omagiat printr-un concurs la Reșița

Sabin Mregea s-a născut la 18 februarie 1935, la Călan, județul Hunedoara. A urmat cursurile primare și pe cele ale Școlii Medii-Profesionale la Reșița, oraș de care avea să fie legată activitatea sa didactică. În anul 1957 a absolvit Facultatea de Matematică-Fizică. După finalizarea studiilor, a predat matematica la Liceul Teoretic nr. 4 din Reșița, actualul Colegiu Național „Diaconovici–Tietz”. Întreaga …

Citește mai mult

Sfințirea bisericii din Batiz (1942), oficiată de Mitropolitul Nicolae. Ctitoria lui Constantin Bursan

La 14 septembrie 1942, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, Mitropolitul Nicolae al Ardealului a săvârșit sfințirea bisericii noi din Batiz, județul Hunedoara. Evenimentul a avut loc în continuarea slujbei din 13 septembrie, când ierarhul sfințise biserica din Crișeni. În localitatea Batiz (astăzi sat din UAT Călan), Mitropolitul a fost însoțit de Constantin Bursan, principalul ctitor al noului lăcaș de cult. …

Citește mai mult

Cine sunt cei nouă cetățeni de onoare ai orașului Călan

Profesori, artiști, promotori culturali, medici sau sportivi cu o bogată activitate în domeniul lor, au fost răsplătiți în decursul timpului de către consiliul local și primăria orașului Călan cu titlul de cetățean de onoare ai orașului în care s-au născut, au crescut și au activat. La începutul anilor 1990, autoritățile locale onorau primele patru personalități locale care s-au afirmat în …

Citește mai mult

Consiliul Local Călan a aprobat sprijin financiar de 300.000 de lei pentru nouă unități de cult

Consiliul Local al orașului Călan a aprobat, în ședința ordinară din 26 iunie 2026, acordarea unui sprijin financiar din bugetul local pentru mai multe unități de cult aflate pe raza administrativă a orașului. Hotărârea nr. 55/2026 prevede alocarea sumei totale de 300.000 de lei, pentru completarea fondurilor proprii ale parohiilor care au depus cereri la Primăria Călan. Sprijinul financiar este …

Citește mai mult

Doctorița Hilda Domșody și serviciile medicale din Călan, în 1959

În anul 1959, revista „Femeia” publica o scrisoare deschisă adresată Facultății de Medicină din Târgu Mureș, semnată de Comisia de femei din cadrul Uzinei „Victoria”-Călan. Materialul o avea în centru pe doctorița Hilda Domșody, unul dintre cadrele medicale tinere ajunse în Călan în perioada dezvoltării industriale a orașului. Scrisoarea era semnată de Comisia de femei din cadrul Uzinei „Victoria”-Călan, în …

Citește mai mult

Streisângeorgiu și satele din jur într-un document nobiliar din 1570

Un document din 12 martie 1570 consemnează punerea în stăpânire asupra unor părți de moșii din comitatul Hunedoara. Actul a fost întocmit de Iacob de Kerztur și Ioan Bachy, notari ai cancelariei mari, și este păstrat la Arhivele Naționale ale României – Cluj, în Fondul fideicomisionar Jósika, Seria 1 – Documente medievale. Raportul era adresat lui Ioan al II-lea, regele …

Citește mai mult

A murit Radu Ciobanu, fost membru de onoare al cenaclului „Radu Stanca” din Călan

Scriitorul Radu Ciobanu, prozator, romancier, eseist și publicist, a murit la vârsta de 91 de ani. Născut la 8 martie 1935, la Timișoara, Radu Ciobanu a rămas legat de spațiul hunedorean prin anii petrecuți la Deva, prin activitatea literară și prin colaborările cu instituții și cercuri culturale din județ. Numele său este legat și de istoria cenaclului literar „Radu Stanca” …

Citește mai mult

Arhitecții care au proiectat Călanul modern: de la turnătorie la Perla Streiului și Casa de Cultură

Călanul industrial nu s-a schimbat doar prin extinderea uzinei. Orașul a fost modernizat prin clădiri de producție, blocuri, drumuri, spații comerciale sau spații culturale. În spatele lor au stat arhitecți, ingineri și tehnicieni ale căror nume au rămas puțin cuteness astăzi. Înaintea proiectelor postbelice, Călanul apare în documentele legate de arhitectul Ion Giurgea. Raportul „Arhiva de arhitectură: căminele interbelice” menționează …

Citește mai mult

Vase farmaceutice produse la Batiz, folosite în farmacii din Banat și Bratislava

Manufactura de ceramică fină de la Batiz a funcționat între anii 1814 și 1865. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, produsele realizate aici au fost cunoscute în Transilvania și în afara provinciei, fiind desfăcute prin sucursale din Sebeș, Sibiu, Făgăraș, Brașov, Timișoara, Vârșeț și București. Batizul era cunoscut pentru ceramica de uz casnic, de la vase obișnuite până la …

Citește mai mult

Trusa unui pietrar dac, descoperită la Măgura Călanului. Un set rar de unelte de fier din Dacia preromană

Un set de unelte de fier, folosite în urmă cu peste 2.000 de ani de un pietrar din Dacia preromană, a fost descoperit în apropierea carierei antice de la Măgura Călanului, județul Hunedoara. Piesele au fost găsite în vara anului 2022, într-o zonă împădurită aflată lângă vechea exploatare de calcar. Cariera de la Măgura Călanului este cunoscută ca unul dintre …

Citește mai mult

Familia Arca din Densuș și vechile dispute pentru moșiile din Țara Hațegului

Familia Arca din Densuș apare în documentele medievale ale Țării Hațegului într-o perioadă în care vechile familii cneziale românești încercau să își păstreze sau să își întărească drepturile asupra pământurilor. Un studiu semnat de Adrian Andrei Rusu și Ioan Aurel Pop, publicat în Acta Musei Napocensis, urmărește istoria acestei familii de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului …

Citește mai mult

Familia Cândea / Kendeffy din Țara Hațegului: cnezi, nobili și moșii medievale

Familia Cândea, cunoscută în documentele maghiare și sub formele Kendeffy, Kendefi sau Kendefy, a fost una dintre vechile familii cneziale ale Transilvaniei. Originea ei este legată de Râu de Mori, în Țara Hațegului, unde familia a avut curți, moșii și biserici. Numele Kendeffy înseamnă „fiul lui Kende”. În română, familia este cunoscută sub numele Cândea sau Cânde. Ramura superioară a …

Citește mai mult

Juniorii ACS Stars Academy Călan au câștigat finala regională U17

ACS Stars Academy Călan a câștigat finala regională U17, după un meci disputat sâmbătă, 20 iunie 2026, pe Stadionul „Victoria” din Călan. Echipa din Călan s-a impus cu scorul de 4–0 în fața formației CS Unirea Sânnicolau Mare. Finala a fost anunțată de AJF Hunedoara ca unul dintre cele două meciuri regionale importante pentru fotbalul juvenil hunedorean programate în aceeași …

Citește mai mult

Biserici medievale din Țara Hațegului: Densuș, Strei, Streisângeorgiu, Ostrov și Sântămăria-Orlea

Țara Hațegului păstrează unul dintre cele mai importante grupuri de biserici medievale din Transilvania. Ridicate din piatră, adesea cu materiale provenite din ruine romane, monumentele au legătură cu elitele cneziale românești. Densuș, Sântămăria-Orlea, Strei, Streisângeorgiu și Ostrov sunt printre cele mai cunoscute repere. Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș este unul dintre cele mai cunoscute monumente …

Citește mai mult

Biserica „Sfântul Gheorghe” din Băcia, într-o fișă fotografică din 1940

Biserica ortodoxă „Sfântul Gheorghe” din satul Băcia, județul Hunedoara, este un monument istoric înscris pe Lista Monumentelor Istorice cu codul HD-II-m-B-03246. Monumentul este documentat într-o fișă fotografică din anul 1940, păstrată în Fototeca D.M.I., Fond C.M.I. Pe fișă apar două imagini ale bisericii: una cu fațada de est și alta cu fațada sud-vest. Fotografiile surprind silueta simplă a edificiului, turnul …

Citește mai mult