Meitner Gizella s-a născut la 7 octombrie 1914, în comuna Călan. Viața ei a fost marcată de pierderea tatălui, de cele două războaie mondiale și de deportarea în Uniunea Sovietică, în ianuarie 1945.
Rămasă orfană de tată la vârsta de un an, Gizella a crescut într-o familie numeroasă, cu șase copii. Tatăl, Meitner Rudolf, a murit pe front, în Primul Război Mondial, în localitatea Propan din Polonia, potrivit informațiilor păstrate în familie. Decesul a fost consemnat în registrul stării civile în anul 1916.
După moartea tatălui, copiii au fost crescuți de mamă. Fiecare avea sarcini precise în gospodărie, iar copilăria a fost umbrită de lipsuri și de responsabilități asumate devreme.
Ridicată de la fabrica de armament din Orăștie
În ianuarie 1945, Meitner Gizella a fost ridicată de autorități de la fabrica de armament din Orăștie, unde lucra. A fost deportată în Uniunea Sovietică împreună cu sora ei, Elisabeta, cunoscută în familie ca Bobo Meizel.
Cele două femei au ajuns în minele din Donbas, unde au fost obligate să muncească în condiții grele. Deportarea a durat patru ani. Pentru cei trimiși acolo, munca forțată a însemnat frig, hrană insuficientă, lipsa igienei și boli netratate.
Mărturiile supraviețuitorilor vorbesc despre mizerie, paraziți, lipsa săpunului și alimentația slabă. Mulți deportați au ajuns într-o stare fizică gravă. Unul dintre cazuri este cel al lui Vanya Albert Ioan, din Călan, deportat în U.R.S.S. alături de soția sa. Din cauza stării de sănătate, acesta a fost trimis acasă după opt luni.
Meitner Gizella a supraviețuit deportării și s-a întors în țară, dar experiența a lăsat răni nevindecate.
Fratele lor, Meizel Ioan, născut la 29 iulie 1929 în comuna Călan, a fost sergent al armatei române în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
A fost luat prizonier și reținut în Uniunea Sovietică timp de 11 ani, din 11 aprilie 1944 până la 4 decembrie 1955. Potrivit relatărilor fiului său, Meizel Ioan, perioada petrecută în captivitate a fost marcată de abuzuri fizice, lipsuri și condiții grele de detenție.
S-a întors în țară în 1955, bolnav de plămâni. A murit în anul 1982.
Meizel Ioan a fost căsătorit cu Meizel Magdalena, născută la 22 octombrie 1925. Și ea a fost deportată în Uniunea Sovietică, fiind ridicată din curtea casei și trimisă la muncă forțată în minele din Donbas.
Pentru devotamentul lui Meitner Rudolf pe front, autoritățile române au acordat familiei o bucată de pământ. Pe acel teren avea să fie ridicată, mai târziu, casa familiei.
Meitner Gizella a murit în anul 1974, bolnavă de cancer la sân.