dorina itul
Dorina Itul și soțul ei, Nicolae Itul.

Dorina Itul, o prezență discretă în viața culturală din Călan

Dorina Itul, născută Crâng, a fost profesoară de desen în orașul Călan și artistă plastică activă în spațiul cultural local și regional. Activitatea sa artistică s-a manifestat prin ilustrații publicate în presa locală, în revista literară Orizont din Timișoara, precum și prin contribuția grafică la volume colective.

În numărul 16 (738) din 23 aprilie 1982 al revistei Orizont, Ion Arieșanu îi consacră o notă critică, publicată alături de reproduceri ale desenelor sale. Autorul subliniază „prospețimea liniei” și „finețea expresiei”, observând că lucrările Dorinei Itul Crâng surprind fie instantanee ale existenței imediate – chipuri, gesturi, imagini ale viului –, fie transpuneri simbolice ale raportului dintre individ și lume.

Arieșanu remarcă lirismul lucrărilor și caracterul lor intim, considerând desenele „autentice crochiuri ale unei artiste dotate cu sensibilitate și inteligență”, capabile să redea viața în diversitatea formelor sale. Aprecierea lui evidențiază atât dimensiunea tehnică a desenului, cât și o constantă preocupare pentru expresivitate și pentru sugestia unei interiorități discrete.

Dorina Itul a contribuit și la antologia Sub arcuri de lumini, editată de Cenaclul „Radu Stanca” din Călan și publicată în 1978. În volum au semnat Ionel Amăriuței, Marcel Anghel, Ioan Barb, Otilia Ignat, Violeta Deminescu, Silviu Guga, Ion Marinescu, Ernest Uskar, Mihaela Ispas, Emil Duțu și Nicolina Mihăilă, iar ilustrația a aparținut Dorinei Itul.

Pe lângă activitatea didactică, desfășurată ca profesoară de desen în orașul Călan, Dorina Itul a susținut prin lucrările sale viața culturală a comunității. Ilustrațiile publicate în presa locală și în revista Orizont atestă recunoașterea talentului său în mediul literar și artistic al epocii.

Activitatea artistică din Călan în anii 1950–1980 s-a desfășurat într-un cadru susținut și de inițiative locale precum Cercul de Desen și Pictură al Uzinei „Victoria”, înființat în 1956 de Ștefan Kelemen.

Dorina Itul a decedat în ianuarie 2010, la o lună după moartea soțului său, Nicolae Itul, fost deținut politic. Parcursul său artistic rămâne legat de activitatea culturală din Călan și de contribuțiile grafice publicate în presa și în volumele literare ale anilor 1970–1980.