Scriitorul Radu Ciobanu, prozator, romancier, eseist și publicist, a murit la vârsta de 91 de ani. Născut la 8 martie 1935, la Timișoara, Radu Ciobanu a rămas legat de spațiul hunedorean prin anii petrecuți la Deva, prin activitatea literară și prin colaborările cu instituții și cercuri culturale din județ.
Numele său este legat și de istoria cenaclului literar „Radu Stanca” din Călan. În 1979, cenaclul a publicat antologia „Sub arcuri de lumini”, apărută sub egida Consiliului Județean al Sindicatelor Hunedoara, a Casei de Cultură a Sindicatelor Călan și a cenaclului literar „Radu Stanca”.
Volumul a fost îngrijit de Silviu Guga și Ion Marinescu. Coperta și ilustrațiile au fost realizate de Dorina Itul, iar tehnoredactarea a fost semnată de Mihai Siko. Prefațal antologiei – „Gînd de bună întîmpinare”, a fost scris de Radu Ciobanu.
Radu Ciobanu prezenta cenaclul din Călan ca pe un spațiu de lucru literar, nu ca pe o simplă întâlnire ocazională a unor autori. El scria că un cenaclu este „un atelier, un teritoriu al schimbului de experiență și de opinie artistică, un veritabil mediu de cultură și de propulsare onestă a talentelor”.
Scriitorul nota, de asemenea, că apariția unei asemenea culegeri presupunea curaj și responsabilitate. Despre inițiativa cenaclului „Radu Stanca”, scriitorul afirma că era „îndrăzneață, nu lipsită de riscuri” și că merita dusă mai departe.
Antologia „Sub arcuri de lumini” a reunit poezii, proză și epigrame semnate de membri ai cenaclului. Printre autorii prezenți în volum se numără Ionel Amăriuței, Marcel Anghel, Ioan Barb, Otilia Ignat, Violeta Deminescu, Silviu Guga, Ion Marinescu, Emil Duțu și Nicolina Mihăilă.
A urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, pe care a absolvit-o în 1964. După încheierea studiilor, s-a stabilit la Deva. A fost profesor la Dobra și la Hunedoara, apoi metodist la Casa Județeană a Creației Populare din Deva.
A debutat editorial în 1968, cu volumul „Inimă de pădure”. În anii următori a publicat romane, proză scurtă, eseuri și lucrări cu caracter memorialistic. Între volumele sale se numără „Heraldul”, „Nemuritorul albastru”, „Vămile nopții”, „Crepuscul”, „Arhipelagul”, „Casa fericirii” și „Recurs la natură”.
A colaborat cu reviste literare precum „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Tribuna” și „Steaua”. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și a primit mai multe premii literare, între care premii ale Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor.