„S-a” și „sa” sunt ambele forme corecte, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. „S-a” se scrie cu cratimă atunci când face parte dintr-o formă verbală, precum „s-a dus”, „s-a întors” sau „s-a întâmplat”, în timp ce „sa” se scrie într-un singur cuvânt atunci când exprimă posesia: „cartea sa”, „familia sa”, „părerea sa”. DOOM3 include explicit „s-a” și „sa” printre …
Citește mai mult„Copii” și „copiii” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu pot fi folosite în aceleași contexte. Diferența este dată de articulare: „copii”, cu doi „i”, reprezintă pluralul nearticulat al substantivului „copil”, iar „copiii”, cu trei „i”, este forma de plural articulată hotărât. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3) menționează explicit cele două forme: pluralul nearticulat …
Citește mai multCu aproape două decenii înainte ca internetul să înceapă să intre în locuințele oamenilor, regina Elisabeta a II-a a trimis un mesaj electronic prin ARPANET, rețeaua care a precedat internetul modern. Evenimentul a avut loc la 26 martie 1976, într-un centru britanic de cercetare din Malvern. Pagina oficială a Familiei Regale britanice o consemnează pe Elisabeta a II-a drept primul …
Citește mai multFormele „aceiași” și „aceeași” sunt ambele corecte, dar se folosesc în contexte diferite. Alegerea depinde de genul și numărul substantivului la care se referă. „Aceeași” se folosește la feminin singular, iar „aceiași” la masculin plural. Când folosim „aceeași” „Aceeași” este forma de feminin singular a pronumelui sau adjectivului pronominal demonstrativ de identitate „același”. Exemple: În propoziții: Forma „aceeași” arată că …
Citește mai multForma corectă este întotdeauna „noștri”, cu un singur „i”. DOOM 3 precizează explicit că formele de plural ale pronumelor și adjectivelor pronominale posesive „noștri” și „voștri” se scriu cu un singur „i”, inclusiv în construcții precum „prietenii noștri” sau „ai noștri”. Când folosim „noștri” „Noștri” este forma de masculin plural a lui „nostru”. Exemple: Se scrie tot cu un singur …
Citește mai multFormele „membri” și „membrii” sunt ambele corecte, dar se folosesc în situații diferite. Numărul de „i”-uri depinde de faptul că substantivul este nearticulat sau articulat. Când scriem „membri”, cu un singur „i” „Membri” este forma de plural nearticulată a substantivului „membru”. O folosim atunci când vorbim despre persoane care fac parte dintr-un grup, fără ca substantivul să fie articulat hotărât. …
Citește mai multNumele România este legat direct de numele românilor. Cuvântul „român”, întâlnit în trecut și sub forma „rumân”, provine din latinescul romanus, cu sensul de „roman”. Originea este bine stabilită în studiile de istorie a limbii române. De-a lungul timpului, numele populației a stat și la baza denumirii țării. În româna veche au circulat atât forma „rumân”, cât și „român”. Treptat, …
Citește mai multFormele „fi”, „fii” și „fiii” sunt toate corecte în limba română, dar se folosesc în contexte diferite. Primele două pot fi forme ale verbului „a fi”, în timp ce „fii” și „fiii” pot proveni și de la substantivul „fiu”. Când se scrie „fi”, cu un singur „i” DOOM³ precizează că verbul „a fi” se scrie cu un singur „i” la …
Citește mai multCea mai mică unitate administrativ-teritorială din România după numărul de locuitori este comuna Bătrâna, din județul Hunedoara. La Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, aici au fost înregistrați doar 88 de locuitori. Institutul Național de Statistică a indicat Bătrâna drept comuna cu cea mai redusă populație din țară. La recensământul precedent, din 2011, avea 127 de locuitori, cu 39 mai …
Citește mai multDa, înainte de „dar” se pune virgulă atunci când cuvântul este folosit ca o conjuncție coordonatoare adversativă. Regula se aplică atât atunci când „dar” leagă două propoziții, cât și atunci când pune în opoziție părți ale aceleiași propoziții. „Dar” introduce, de regulă, o idee aflată în opoziție sau în contrast cu cea exprimată anterior. Corect:„Am vrut să plec, dar a …
Citește mai mult„Nicio” și „nici o” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în situații diferite. Diferența depinde de sensul pe care îl are „o” în propoziție. Când scriem „nicio” „Nicio” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „niciuna” sau „nici măcar una”. Exemple: „Nu am nicio întrebare.” „Nu există nicio dovadă.” „Nicio persoană nu a fost rănită.” „Nu …
Citește mai multDeodată” și „de o dată” sunt ambele forme corecte, însă se folosesc în situații diferite. Sensul propoziției ne arată când scriem într-un singur cuvânt și când separat. Când scriem „deodată” „Deodată” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „brusc”, „pe neașteptate” sau „în același timp”. DOOM 3 îl consemnează ca adverb. Exemple: „Deodată, a început să plouă.” …
Citește mai multCălanul apare în documentele vechi sub mai multe denumiri și grafii, unele destul de diferite de numele folosit astăzi. Explicația ține și de existența, în Evul Mediu, a două așezări apropiate, din care au evoluat actualele Călan și Călanu Mic. Nu toate formele întâlnite trebuie înțelese ca schimbări succesive ale numelui aceleiași localități. Grafia varia de la un document la …
Citește mai multPrima cale ferată indicată în mod obișnuit drept cea dintâi construită pe teritoriul actual al României este linia Oravița–Baziaș, inaugurată la 20 august 1854. Avea 62,5 kilometri și a fost destinată inițial transportului de cărbune din Banatul Montan către portul Baziaș, de la Dunăre. La acea dată, Banatul făcea parte din Imperiul Austriac, astfel că linia nu a fost construită …
Citește mai mult„Bineînțeles” și „bine înțeles” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu au același sens și nu pot fi folosite în aceleași contexte. Când se scrie „bineînțeles” „Bineînțeles”, scris într-un singur cuvânt, este un adverb cu sensul de „desigur”, „evident”, „firește”. Exemple: – Vii mâine la întâlnire?– Bineînțeles. Bineînțeles, rezultatul depinde și de condițiile în care a fost făcut …
Citește mai multIstoria cartografică a Călanului începe cu mult înainte ca localitatea să apară sub numele actual. Teritoriul este reprezentat într-una dintre cele mai cunoscute hărți ale lumii romane, iar câteva secole mai târziu numele locaaâlității poate fi identificat pe hărțile Transilvaniei. Ad Aquas pe Tabula Peutingeriana Cea mai veche reprezentare cartografică asociată teritoriului actual al Călanului este „Ad Aquas”, stație romană …
Citește mai mult„Altădată” și „altă dată” sunt ambele forme corecte în limba română, dar au sensuri diferite. Alegerea depinde de ceea ce vrem să spunem. Când scriem „altădată” „Altădată”, într-un singur cuvânt, este adverb. DOOM 3 îl înregistrează cu sensul de „odinioară”, iar dicționarele explicative îi dau și sensurile „cândva”, „altcândva”, adică într-un moment nedeterminat. Exemple: „Altădată, oamenii trimiteau mai multe scrisori.” …
Citește mai multPrimul cinematograf din Călan a început să funcționeze în anul 1929, în clădirea fostului Cazino al Uzinei Călan. Imobilul, ridicat în jurul anului 1874, avea să fie cunoscut mai târziu drept Clubul Muncitoresc „11 Iunie”. Apariția cinematografului se înscrie în perioada în care Călanul se dezvolta în jurul uzinei metalurgice, iar viața localității era strâns legată de activitatea industrială. Cinematograful …
Citește mai multMăgura Călanului este cunoscută mai ales datorită carierelor antice de calcar din care a provenit o parte din piatra folosită la construcțiile dacice din Munții Orăștiei. Numele locului este însă legat, înainte de toate, de relief. Cuvântul „măgură” este vechi în limba română și desemnează un deal mare, izolat, o colină sau, prin extensie, un munte. Tocmai aspectul terenului explică …
Citește mai multProtopopitoricescovici, un nume format din 22 de litere, este menționat în mod repetat drept cel mai lung nume de familie românesc. Informația circulă de mai mulți ani în presa din România și în materiale dedicate curiozităților lingvistice, însă există o problemă: sursa statistică primară care ar confirma recordul nu este ușor de identificat. Din acest motiv, este mai corect să …
Citește mai mult