„Numai” și „nu mai” se aud foarte asemănător, dar au sensuri diferite și se scriu diferit. Ambele forme sunt corecte, iar alegerea depinde de ceea ce vrem să spunem. În cele mai multe situații, regula poate fi verificată ușor: dacă putem înlocui cu „doar” sau „exclusiv”, scriem „numai”, într-un singur cuvânt. Dacă avem negația „nu” urmată de adverbul „mai”, cele …
Citește mai multNumele Hunedoara are o istorie de peste șapte secole și apare în izvoarele medievale sub forme diferite de cea folosită astăzi. Explicația lingvistică acceptată pentru forma românească pornește de la numele maghiar Hunyadvár, alcătuit din Hunyad și vár, „cetate”. Mai greu de stabilit este însă de unde provine numele Hunyad însuși. Primele forme consemnate în documente Una dintre cele mai …
Citește mai mult„Demult” și „de mult” sunt ambele forme corecte în limba română, însă au sensuri diferite. Alegerea între scrierea legată și cea separată depinde de ceea ce vrem să exprimăm. DOOM3 face distincția între adverbul „demult”, cu sensul de „odinioară”, și locuțiunea adverbială „de mult”, folosită cu sensul de „de vreme îndelungată”. Când se scrie „demult” „Demult”, într-un singur cuvânt, este …
Citește mai multDenumirea „Țara Hațegului” poate crea impresia că regiunea a fost cândva o țară în sensul actual al cuvântului, adică un stat independent. În realitate, termenul are un sens istoric mult mai vechi. În Evul Mediu, „țară” putea desemna un teritoriu care dispunea de anumite forme proprii de organizare. În cazul Țării Hațegului, denumire este atestată încă din secolul al XIII-lea. …
Citește mai mult„Odată” și „o dată” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu pot fi folosite una în locul celeilalte. Alegerea depinde de sensul pe care îl are expresia în propoziție. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), elaborat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, face explicit această distincție. DOOM este instrumentul …
Citește mai multStreisângeorgiu, localitate componentă a orașului Călan, poartă un nume în care se întâlnesc două repere vechi ale zonei: râul Strei și Sfântul Gheorghe. Formele păstrate în documentele medievale arată că partea „Sângeorgiu” era folosită încă din secolul al XIV-lea. Sângeorgiu înseamnă Sfântul Gheorghe Studiul „Toponimie hunedoreană”, semnat de Mircea Valea, Mircea Homorodean și Anghel Nistor, consemnează localitatea în anul 1377 …
Citește mai multLocalitatea cu cel mai scurt nume din România este Ip, din județul Sălaj. Denumirea are numai două litere. Comuna cuprinde cinci sate: Ip, Cosniciu de Jos, Cosniciu de Sus, Zăuan și Zăuan-Băi. De unde vine numele Ip Deși forma actuală este neobișnuit de scurtă, numele localității are o istorie de peste opt secole. Potrivit Primăriei Ip, prima atestare documentară datează …
Citește mai mult„De asemenea” este una dintre expresiile frecvent întâlnite în limba română, dar și una dintre cele care provoacă ezitări în scriere. Forma „deasemenea”, într-un singur cuvânt, apare destul de des în texte, însă nu este acceptată de norma ortografică actuală. Forma corectă este „de asemenea”, scrisă în două cuvinte. Ce spun dicționarele normative Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii …
Citește mai mult„Niciun” și „nici un” sunt ambele forme corecte în limba română, dar nu pot fi folosite în aceleași situații. În cele mai multe contexte întâlnite în vorbirea și scrierea curentă, forma corectă este „niciun”, într-un singur cuvânt. Norma actuală este prevăzută de Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM). Ediția a treia, apărută în 2021, indică scrierea într-un …
Citește mai multDenumirea Călan este explicată diferit în sursele care se ocupă de istoria și toponimia județului Hunedoara. În monografia profesorului Ioan Ocolișan, ea a fost legată de un episcop medieval numit Calanus sau Kalán. În lucrările de toponimie, explicațiile merg însă în altă direcție. Una dintre cele mai importante trimiteri se găsește în studiul „Toponimie hunedoreană”, semnat de Mircea Valea, Mircea …
Citește mai multMai multe localități din România păstrează în denumire forme vechi legate de numele unor sfinți. Cele mai cunoscute sunt formele cu „Sfântu”, „Sân-” și „Sânt-”, întâlnite mai ales în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, dar prezente și în alte regiuni. Denumirile apar în evidențele administrative actuale și nu sunt simple forme populare. Registrul SIRUTA, publicat de Institutul Național de Statistică, …
Citește mai multStreisângeorgiu, localitate componentă a orașului Călan, are cel mai lung nume de localitate din România scris într-un singur cuvânt. Denumirea are 15 litere. Localitatea apare în registrul SIRUTA, evidența oficială a localităților din România, publicată de Institutul Național de Statistică. În registru, Streisângeorgiu figurează în județul Hunedoara, ca localitate componentă a orașului Călan. În evidențele administrative există și denumiri de …
Citește mai mult