„Creează” și „crează” sunt două forme întâlnite în scris și în vorbire, însă numai „creează”, cu doi „e”, este corectă în limba română literară. Potrivit Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), verbul „a crea” are la indicativ prezent, persoana a III-a singular și plural, forma „creează”. Aceeași scriere se folosește și la imperativul afirmativ, când ne adresăm …
Citește mai mult„Metri” și „metrii” sunt două forme corecte ale substantivului „metru”, dar nu se folosesc în aceleași situații. Diferența este dată de prezența articolului hotărât. Scriem „metri”, cu un singur „i”, când folosim pluralul nearticulat, ca în „zece metri” sau „câți metri”. Forma „metrii”, cu doi „i”, reprezintă pluralul articulat și apare în construcții precum „metrii parcurși” sau „toți metrii măsurați”. …
Citește mai mult„Să aibă” și „să aibe” sunt două forme întâlnite în vorbirea curentă, însă numai prima este acceptată de normele limbii române literare. Potrivit Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), forma corectă a verbului „a avea”, la conjunctiv prezent, persoana a III-a singular și plural, este „să aibă”. Varianta „să aibe”, deși folosită uneori în conversațiile obișnuite, nu …
Citește mai mult„I-ar” și „iar” au aceeași pronunție, dar se folosesc în situații diferite. Ambele forme sunt corecte în limba română. „I-ar” se scrie cu cratimă în construcții precum „i-ar spune” sau „i-ar plăcea”, în timp ce „iar” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „din nou”, „dar” sau „în schimb”. Diferența poate fi stabilită după rolul pe care …
Citește mai mult„L-a” și „la” se pronunță la fel, dar se scriu diferit și au funcții gramaticale distincte. Ambele forme sunt corecte, însă folosirea lor depinde de context. „L-a” se scrie cu cratimă în construcții precum „l-a văzut” sau „l-a chemat”, în timp ce „la” se scrie fără cratimă în expresii precum „la școală”, „la magazin” sau „la ora opt”. Pe scurt …
Citește mai mult„V-a” și „va” se pronunță la fel, dar se scriu diferit și au funcții gramaticale distincte. Ambele forme sunt corecte, însă alegerea depinde de sensul propoziției. „V-a” se scrie cu cratimă în construcții precum „v-a spus” sau „v-a invitat”, în timp ce „va” se folosește fără cratimă pentru a exprima o acțiune viitoare, ca în propoziția „El va pleca mâine”. …
Citește mai mult„S-ar” și „sar” se pronunță la fel, dar au înțelesuri și funcții gramaticale diferite. Ambele forme sunt corecte, însă se folosesc în contexte distincte. „S-ar” se scrie cu cratimă în construcții precum „s-ar întoarce” sau „s-ar putea”, în timp ce „sar” este o formă a verbului „a sări”, folosită în propoziții precum „Copiii sar peste bălți”. Pe scurt „S-ar” se …
Citește mai mult„S-au” și „sau” se pronunță la fel, dar se scriu diferit și au funcții gramaticale distincte. Ambele forme sunt corecte, însă nu pot fi folosite una în locul celeilalte. „S-au” se scrie cu cratimă în construcții precum „s-au întors” sau „s-au întâlnit”, în timp ce „sau” se folosește fără cratimă atunci când exprimă o alegere sau o alternativă. Pe scurt …
Citește mai multCuvântul „supat”, care desemnează locul de sub pat, a stârnit glume și discuții pe rețelele sociale după ce a fost prezentat într-un videoclip publicat de Dicție.ro. Mulți l-au considerat o invenție recentă, mai ales că termenul figurează în cea mai nouă ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3). Cuvântul este însă atestat încă din prima jumătate …
Citește mai multAugust este a opta lună a anului și are 31 de zile. Numele său îl amintește pe împăratul Augustus, dar înainte de această schimbare romanii numeau luna Sextilis. Sextilis însemna „a șasea”. În vechea ordine a calendarului roman, anul începea în martie. Martie era prima lună, iar Sextilis era a șasea. Când începutul anului s-a mutat în ianuarie, luna a …
Citește mai multIulie este a șaptea lună a anului și are 31 de zile. Numele de astăzi este legat de Iulius Cezar, dar romanii au numit mult timp această lună Quintilis. Denumirea Quintilis venea de la quintus – „al cincilea”. În vechea ordine a calendarului roman, martie era prima lună, aprilie a doua, mai a treia, iunie a patra, iar Quintilis a …
Citește mai multIunie este a șasea lună a anului și are 30 de zile. În vechiul calendar roman era însă a patra, după martie, aprilie și mai. Numele său vine din latinescul Iunius și este legat, cel mai adesea, de Iunona, una dintre principalele divinități romane. Iunona era soția lui Jupiter și protectoarea căsătoriei și a femeilor. Există însă și o altă …
Citește mai multMai este a cincea lună a anului și are 31 de zile. În vechiul calendar roman era însă a treia, după martie și aprilie. Numele său vine din latinescul Maius, dar originea acestei denumiri nu este pe deplin lămurită. Cea mai cunoscută explicație leagă numele lunii de Maia, o veche divinitate asociată cu creșterea și fertilitatea. Romanii îi aduceau ofrande …
Citește mai multAprilie este a patra lună a anului și are 30 de zile. În vechiul calendar roman ocupa însă locul al doilea, imediat după martie. Spre deosebire de alte luni, originea numelui său nu este pe deplin lămurită. Romanii numeau luna Aprilis. Una dintre explicațiile cunoscute leagă numele de verbul latin aperire – „a deschide”, cu referire la mugurii și florile …
Citește mai multMartie este a treia lună a anului și are 31 de zile. În vechiul calendar roman era însă prima lună, iar numele ei este legat de Marte, zeul roman al războiului. În latină, luna era numită Martius, de la numele zeului Mars. Începutul primăverii avea o importanță aparte pentru romani, pentru că marca revenirea activităților agricole și începutul perioadei în …
Citește mai multFebruarie este a doua și cea mai scurtă lună a anului. Are 28 de zile, iar în anii bisecți 29. Numele ei vine din lumea romană și este legat de ritualurile de purificare practicate în această perioadă. În latină, luna era numită Februarius. Denumirea este legată de februa, termen folosit de romani pentru ritualuri de purificare și ispășire. Februarie se …
Citește mai multIanuarie este prima lună a anului și are 31 de zile. Numele ei este legat de Janus, zeul roman al începuturilor, trecerilor și porților, reprezentat adesea cu două fețe – una îndreptată spre trecut, cealaltă spre viitor. În latină, luna era numită Ianuarius, după Janus. Alegerea numelui era legată de ideea de început și de trecere dintre două perioade. Ianuarie …
Citește mai multDecembrie este a douăsprezecea lună a anului, deși numele ei trimite la numărul zece. Explicația vine, ca în cazul lunilor precedente, din vechea ordine romană, în care martie era prima lună, iar December ocupa locul al zecelea. Numele latin December provine din decem – „zece”. El încheie seria denumirilor numerice păstrate până astăzi: septembrie vine de la septem – „șapte”, …
Citește mai multNoiembrie este a unsprezecea lună a anului, deși numele ei trimite la numărul nouă. Explicația vine din vechiul calendar roman, în care lunile erau numărate pornind de la luna martie. November ocupa locul al nouălea. Numele latin November provine din novem – „nouă”. Aceeași logică se păstrează și la lunile din jur: septembrie vine de la septem – „șapte”, iar …
Citește mai multOctombrie este a zecea lună a anului, dar numele ei vine de la cuvântul latin octo, care înseamnă „opt”. Explicația se află în vechea numărătoare romană a lunilor, care începea cu martie. În această ordine, October era a opta lună. De unde vine numele „octombrie” Denumirea latină October provine de la octo – „opt”. Aceeași origine numerică se întâlnește și …
Citește mai mult