„Parametri” și „parametrii” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în contexte diferite. „Parametri”, cu un singur „i”, este forma de plural nearticulat a substantivului „parametru”, în timp ce „parametrii”, cu doi „i”, este forma articulată de plural. Pe scurt Scriem „parametri” în construcții precum „doi parametri” sau „mai mulți parametri” și „parametrii” în construcții precum „parametrii sistemului”. Corect parametri …
Citește mai multSeptembrie este a noua lună a anului, deși numele ei vine din latinescul septem – „șapte”. Explicația se află în vechea numărătoare romană a lunilor, din perioada în care anul începea în martie. De unde vine numele „septembrie” Romanii numeau luna September, de la septem – „șapte”. În vechea ordine a calendarului, lunile erau numărate astfel: martie – prima lunăaprilie …
Citește mai mult„Bine ați venit” este forma corectă atunci când ne adresăm mai multor persoane sau unei singure persoane prin formula de politețe „dumneavoastră”. Varianta „bine a-ți venit” este greșită în această expresie. Confuzia apare deoarece „ați” și „a-ți” se pronunță la fel, deși au roluri gramaticale diferite. Pe scurt Se scrie „Bine ați venit!”, fără cratimă. Forma „a-ți” este corectă în …
Citește mai multForma corectă este „într-adevăr”, cu cratimă. Varianta „întradevăr”, scrisă într-un singur cuvânt, este greșită. „Într-adevăr” este folosit pentru a confirma sau pentru a întări o afirmație și poate avea, în funcție de context, sens apropiat de „de fapt”, „în realitate” sau „cu adevărat”. Pe scurt Se scrie întotdeauna „într-adevăr”, cu cratimă. Forma „întradevăr” nu este corectă. Corect într-adevăr forma corectă …
Citește mai multPrimul muzeu public deschis pe teritoriul actual al României este Muzeul Brukenthal din Sibiu. Inaugurarea a avut loc la 25 februarie 1817, în palatul ridicat de baronul Samuel von Brukenthal în Piața Mare. Instituția s-a format în jurul colecțiilor de pictură, gravură, carte și numismatică adunate de fostul guvernator al Transilvaniei. Samuel von Brukenthal s-a născut în 1721 și a …
Citește mai mult„Ști” și „știi” sunt ambele forme corecte ale verbului „a ști”, dar apar în contexte diferite. „Știi”, cu doi „i”, se folosește atunci când verbul se referă la „tu”, în forme precum „tu știi” sau „să știi”. „Ști”, cu un singur „i”, este infinitivul și apare în construcții precum „a ști”, „poți ști” sau „vei ști”. Pe scurt Scriem „știi” …
Citește mai mult„Mai” și „m-ai” se pronunță la fel, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Când se scrie „mai” „Mai” se scrie fără cratimă atunci când este un cuvânt de sine stătător. Cel mai frecvent, are valoare de adverb. Poate arăta repetarea unei acțiuni: Poate indica faptul că o acțiune continuă: Poate apărea și în construcții prin care se exprimă comparația: …
Citește mai multPalia de la Orăștie, tipărită în 1582, este una dintre principalele cărți românești ale secolului al XVI-lea. Volumul cuprinde primele două cărți ale Vechiului Testament, Geneza și Exodul, denumite în text «Bitia» și «Ishodul», și reprezintă prima traducere tipărită în limba română a unor cărți din Vechiul Testament.” Cartea a apărut la Orăștie într-o perioadă în care folosirea limbii române …
Citește mai multIstoria tiparului pe teritoriul actual al României începe la începutul secolului al XVI-lea, la câteva decenii după răspândirea tiparului cu litere mobile în Europa. Primele volume cunoscute au fost cărți religioase în limba slavonă, folosită în epocă în cultul ortodox și în cancelaria Țării Românești. Primele trei tipărituri cunoscute sunt legate de ieromonahul Macarie: Liturghierul din 1508, Octoihul din 1510 …
Citește mai multFormele „ia” și „i-a” sunt ambele corecte în limba română, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Alegerea depinde de context: „ia” se scrie într-un singur cuvânt, în timp ce „i-a” se scrie cu cratimă atunci când sunt alăturate pronumele „i” și verbul auxiliar „a”. Când se scrie „ia” Forma „ia” apare cel mai frecvent ca formă a verbului „a …
Citește mai mult„Odată ce” este forma corectă atunci când expresia are sensul de „după ce”, „din moment ce” sau, în anumite contexte, „deoarece”. În această construcție, „odată” se scrie într-un singur cuvânt. Exemple: DOOM3 include „odată ce” între locuțiunile conjuncționale și precizează scrierea lor în cuvinte separate. Cu alte cuvinte, expresia are două elemente – „odată” și „ce” -, dar „odată” rămâne …
Citește mai multUniversitatea din Bologna este considerată cea mai veche universitate din lumea occidentală și cea mai veche universitate europeană care funcționează până în prezent. Anul 1088 este folosit ca dată a întemeierii sale, deși instituția nu a fost creată atunci printr-un act oficial. De ce este folosit anul 1088 La sfârșitul secolului al XI-lea, la Bologna erau deja activi profesori de …
Citește mai multPrimul automobil înregistrat oficial în România a fost un F.N. Herstal, fabricat în Belgia și deținut de inginerul, industriașul și exploratorul Bazil G. Assan. Mașina a fost înmatriculată la București în anul 1900 și a primit numărul 1. Volumul „Istoria tehnicii și a industriei românești”, publicat de Editura Academiei Române, îl menționează pe Bazil G. Assan ca proprietar al primului …
Citește mai multPrimele emisiuni de radio din România sunt legate de experimentele desfășurate la București în anii 1920 și de activitatea fizicianului Dragomir Hurmuzescu, unul dintre principalii promotori ai radiofoniei românești. Debutul oficial al radioului public a avut loc la 1 noiembrie 1928, când postul Radio București a început să emită din sediul Societății de Difuziune Radiotelefonică din strada General Berthelot nr. …
Citește mai mult„Decât” și „doar” pot avea, în anumite contexte, același sens, apropiat de „numai”, însă nu sunt întotdeauna interschimbabile. Confuzia apare mai ales atunci când „decât” este folosit într-o propoziție afirmativă cu sens restrictiv. Când se folosește „doar” „Doar” poate exprima o limitare sau o restricție și este sinonim, în acest caz, cu „numai”. DEX consemnează pentru „doar” sensul de „numai”, …
Citește mai multPrima instituție cu statut universitar de pe teritoriul actual al României a fost Academia Claudiopolitana, înființată la Cluj în 1581. Instituția a funcționat în cadrul Colegiului Major al Ordinului Iezuit și avea, prin actul de fondare, dreptul de a acorda grade academice echivalente celor conferite de universitățile europene ale epocii. Întemeierea a avut loc într-o perioadă în care Transilvania era …
Citește mai multPrima proiecție cinematografică din România a avut loc la București, la 27 mai 1896, la numai câteva luni după celebra reprezentație publică organizată la Paris de frații Auguste și Louis Lumière. Spectacolul s-a desfășurat în sediul ziarului de limbă franceză „L’Indépendance Roumaine”, de pe Calea Victoriei, într-o clădire care nu mai există astăzi. Data de 27 mai 1896 este confirmată …
Citește mai multForma corectă în limba română literară este „mi-ar plăcea”, nu „mi-ar place”. Verbul este „a plăcea”, iar la condițional-optativ se păstrează forma de infinitiv: „aș plăcea”, „ai plăcea”, „ar plăcea”. DOOM³ înregistrează pentru verbul „a plăcea”, cu sensul „a-i conveni”, forma de condițional „mi-ar plăcea”. Tot „plăcea” este infinitivul verbului, în timp ce „place” apare la indicativ prezent, persoana a …
Citește mai multForma corectă în limba literară este „voiam”. „Vroiam” este foarte răspândit în vorbirea curentă, dar nu este forma recomandată de norma actuală. De unde vine forma „vroiam” Confuzia vine din apropierea dintre verbele „a voi” și „a vrea”. La imperfect, „a voi” are forma „voiam”, iar de la „a vrea” există forma „vream”, astăzi mult mai rar folosită. Din amestecul …
Citește mai mult„Care” și „pe care” sunt ambele construcții corecte, însă alegerea depinde de rolul pe care pronumele relativ îl are în propoziție. Spunem „omul care a venit”, dar „omul pe care l-am văzut”; „cartea care este pe masă”, dar „cartea pe care am cumpărat-o”. În limba română literară, prepoziția „pe” este obligatorie atunci când pronumele relativ „care” are rol de complement …
Citește mai mult