Info Călan – Informațiile curg de aici

„Creează” și „crează” sunt două forme întâlnite în scris și în vorbire, însă numai „creează”, cu doi „e”, este corectă în limba română literară. Potrivit Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), verbul „a crea” are la indicativ prezent, persoana a III-a singular și plural, forma „creează”. Aceeași scriere se folosește și la imperativul afirmativ, când ne adresăm …

„Metri” și „metrii” sunt două forme corecte ale substantivului „metru”, dar nu se folosesc în aceleași situații. Diferența este dată de prezența articolului hotărât. Scriem „metri”, cu un singur „i”, când folosim pluralul nearticulat, ca în „zece metri” sau „câți metri”. Forma „metrii”, cu doi „i”, reprezintă pluralul articulat și apare în construcții precum „metrii parcurși” sau „toți metrii măsurați”. …

„Să aibă” și „să aibe” sunt două forme întâlnite în vorbirea curentă, însă numai prima este acceptată de normele limbii române literare. Potrivit Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), forma corectă a verbului „a avea”, la conjunctiv prezent, persoana a III-a singular și plural, este „să aibă”. Varianta „să aibe”, deși folosită uneori în conversațiile obișnuite, nu …

„I-ar” și „iar” au aceeași pronunție, dar se folosesc în situații diferite. Ambele forme sunt corecte în limba română. „I-ar” se scrie cu cratimă în construcții precum „i-ar spune” sau „i-ar plăcea”, în timp ce „iar” se scrie într-un singur cuvânt atunci când are sensul de „din nou”, „dar” sau „în schimb”. Diferența poate fi stabilită după rolul pe care …

„L-a” și „la” se pronunță la fel, dar se scriu diferit și au funcții gramaticale distincte. Ambele forme sunt corecte, însă folosirea lor depinde de context. „L-a” se scrie cu cratimă în construcții precum „l-a văzut” sau „l-a chemat”, în timp ce „la” se scrie fără cratimă în expresii precum „la școală”, „la magazin” sau „la ora opt”. Pe scurt …

„V-a” și „va” se pronunță la fel, dar se scriu diferit și au funcții gramaticale distincte. Ambele forme sunt corecte, însă alegerea depinde de sensul propoziției. „V-a” se scrie cu cratimă în construcții precum „v-a spus” sau „v-a invitat”, în timp ce „va” se folosește fără cratimă pentru a exprima o acțiune viitoare, ca în propoziția „El va pleca mâine”. …

„S-ar” și „sar” se pronunță la fel, dar au înțelesuri și funcții gramaticale diferite. Ambele forme sunt corecte, însă se folosesc în contexte distincte. „S-ar” se scrie cu cratimă în construcții precum „s-ar întoarce” sau „s-ar putea”, în timp ce „sar” este o formă a verbului „a sări”, folosită în propoziții precum „Copiii sar peste bălți”. Pe scurt „S-ar” se …

„S-au” și „sau” se pronunță la fel, dar se scriu diferit și au funcții gramaticale distincte. Ambele forme sunt corecte, însă nu pot fi folosite una în locul celeilalte. „S-au” se scrie cu cratimă în construcții precum „s-au întors” sau „s-au întâlnit”, în timp ce „sau” se folosește fără cratimă atunci când exprimă o alegere sau o alternativă. Pe scurt …

Cuvântul „supat”, care desemnează locul de sub pat, a stârnit glume și discuții pe rețelele sociale după ce a fost prezentat într-un videoclip publicat de Dicție.ro. Mulți l-au considerat o invenție recentă, mai ales că termenul figurează în cea mai nouă ediție a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3). Cuvântul este însă atestat încă din prima jumătate …

„Parametri” și „parametrii” sunt ambele forme corecte, dar se folosesc în contexte diferite. „Parametri”, cu un singur „i”, este forma de plural nearticulat a substantivului „parametru”, în timp ce „parametrii”, cu doi „i”, este forma articulată de plural. Pe scurt Scriem „parametri” în construcții precum „doi parametri” sau „mai mulți parametri” și „parametrii” în construcții precum „parametrii sistemului”. Corect parametri …

„Bine ați venit” este forma corectă atunci când ne adresăm mai multor persoane sau unei singure persoane prin formula de politețe „dumneavoastră”. Varianta „bine a-ți venit” este greșită în această expresie. Confuzia apare deoarece „ați” și „a-ți” se pronunță la fel, deși au roluri gramaticale diferite. Pe scurt Se scrie „Bine ați venit!”, fără cratimă. Forma „a-ți” este corectă în …

Forma corectă este „într-adevăr”, cu cratimă. Varianta „întradevăr”, scrisă într-un singur cuvânt, este greșită. „Într-adevăr” este folosit pentru a confirma sau pentru a întări o afirmație și poate avea, în funcție de context, sens apropiat de „de fapt”, „în realitate” sau „cu adevărat”. Pe scurt Se scrie întotdeauna „într-adevăr”, cu cratimă. Forma „întradevăr” nu este corectă. Corect într-adevăr forma corectă …

„Ști” și „știi” sunt ambele forme corecte ale verbului „a ști”, dar apar în contexte diferite. „Știi”, cu doi „i”, se folosește atunci când verbul se referă la „tu”, în forme precum „tu știi” sau „să știi”. „Ști”, cu un singur „i”, este infinitivul și apare în construcții precum „a ști”, „poți ști” sau „vei ști”. Pe scurt Scriem „știi” …

„Mai” și „m-ai” se pronunță la fel, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Când se scrie „mai” „Mai” se scrie fără cratimă atunci când este un cuvânt de sine stătător. Cel mai frecvent, are valoare de adverb. Poate arăta repetarea unei acțiuni: Poate indica faptul că o acțiune continuă: Poate apărea și în construcții prin care se exprimă comparația: …

Formele „ia” și „i-a” sunt ambele corecte în limba română, dar au sensuri și roluri gramaticale diferite. Alegerea depinde de context: „ia” se scrie într-un singur cuvânt, în timp ce „i-a” se scrie cu cratimă atunci când sunt alăturate pronumele „i” și verbul auxiliar „a”. Când se scrie „ia” Forma „ia” apare cel mai frecvent ca formă a verbului „a …

„Odată ce” este forma corectă atunci când expresia are sensul de „după ce”, „din moment ce” sau, în anumite contexte, „deoarece”. În această construcție, „odată” se scrie într-un singur cuvânt. Exemple: DOOM3 include „odată ce” între locuțiunile conjuncționale și precizează scrierea lor în cuvinte separate. Cu alte cuvinte, expresia are două elemente – „odată” și „ce” -, dar „odată” rămâne …

„Decât” și „doar” pot avea, în anumite contexte, același sens, apropiat de „numai”, însă nu sunt întotdeauna interschimbabile. Confuzia apare mai ales atunci când „decât” este folosit într-o propoziție afirmativă cu sens restrictiv. Când se folosește „doar” „Doar” poate exprima o limitare sau o restricție și este sinonim, în acest caz, cu „numai”. DEX consemnează pentru „doar” sensul de „numai”, …

Forma corectă în limba română literară este „mi-ar plăcea”, nu „mi-ar place”. Verbul este „a plăcea”, iar la condițional-optativ se păstrează forma de infinitiv: „aș plăcea”, „ai plăcea”, „ar plăcea”. DOOM³ înregistrează pentru verbul „a plăcea”, cu sensul „a-i conveni”, forma de condițional „mi-ar plăcea”. Tot „plăcea” este infinitivul verbului, în timp ce „place” apare la indicativ prezent, persoana a …

Forma corectă în limba literară este „voiam”. „Vroiam” este foarte răspândit în vorbirea curentă, dar nu este forma recomandată de norma actuală. De unde vine forma „vroiam” Confuzia vine din apropierea dintre verbele „a voi” și „a vrea”. La imperfect, „a voi” are forma „voiam”, iar de la „a vrea” există forma „vream”, astăzi mult mai rar folosită. Din amestecul …

„Care” și „pe care” sunt ambele construcții corecte, însă alegerea depinde de rolul pe care pronumele relativ îl are în propoziție. Spunem „omul care a venit”, dar „omul pe care l-am văzut”; „cartea care este pe masă”, dar „cartea pe care am cumpărat-o”. În limba română literară, prepoziția „pe” este obligatorie atunci când pronumele relativ „care” are rol de complement …