Descoperirea leilor funerari romani în Valea Sângeorgiului

Numeroase descoperiri arheologice întâmplătoare, survenite în diverse contexte, au fost ulterior aduse la cunoștința specialiștilor. Acestea au contribuit semnificativ la îmbogățirea documentației despre epoca antică a Daciei. Majoritatea acestor descoperiri au fost făcute cunoscute prin implicarea și grija localnicilor, care le-au păstrat sau le-au donat instituțiilor muzeale. Un exemplu notabil al descoperirilor arheologice din regiunea Daciei este reprezentat de două …

Citește mai mult

Un relief votiv reprezentând-o pe zeița Diana, descoperit la Streisângeorgiu

Un relief votiv reprezentând-o pe zeița Diana a fost identificat la Streisângeorgiu, localitate situată în apropierea orașului Călan, județul Hunedoara, îmbogățind repertoriul artefactelor religioase cunoscute din Dacia romană. Piesa a fost analizată de Ioan Andrițoiu, fiind considerată o descoperire semnificativă pentru cunoașterea artei sculpturale provinciale și a manifestărilor de devoțiune din mediul local roman. Relieful a fost descoperit întâmplător în …

Citește mai mult

O spadă medievală descoperită la Grid, în Valea Streiului, mărturie a elitei cneziale din sudul Transilvaniei

O spadă medievală din fier, descoperită în primăvara anului 1971 în hotarul satului Grid, aparținând administrativ de orașul Călan, județul Hunedoara, constituie o piesă de referință pentru istoria armamentului și pentru înțelegerea mediului social românesc din sudul Transilvaniei medievale. Descoperirea a fost făcută întâmplător, cu prilejul unor lucrări agricole, în punctul numit Cături, situat la aproximativ un kilometru și jumătate …

Citește mai mult

Victoria Călan – Steaua București 0-3. Un duel memorabil din Cupa României (1966)

În martie 1966, stadionul din Călan a găzduit un meci istoric: întâlnirea dintre Victoria Călan și Steaua București, disputată în şaisprezecimil Cupei României. În fața a peste 3.000 de spectatori, echipa gazdă, aflată în acel moment în Categoria C, Seria Vest, a primit vizita unei formații de top din prima divizie. Conform relatării din „Sportul Popular” din 10 martie 1966, …

Citește mai mult

De la comitat la județ: Tămășasa și Mărtinești în istoria administrativă a Hunedoarei

Tămășasa, Măgura, Jeledinți, Dâncu Mare, Dâncu Mic, Turmaș și celelalte așezări din zonă au trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe forme de organizare administrativă: voievodat, comitat, scaun, plasă, cerc, secretariat comunal, raion și, în cele din urmă, comună în cadrul județului Hunedoara. De la voievodat la comitatul Hunedoarei După cucerirea Transilvaniei de către regii maghiari, organizarea locală mai veche …

Citește mai mult

Mănăstirea Măgura din comuna Mărtinești, între Valea Streiului și Ținutul Orăștiei

Mănăstirea Măgura, aflată în satul Măgura din comuna Mărtinești, județul Hunedoara, este unul dintre așezămintele monahale mai noi ale Episcopiei Devei și Hunedoarei. Ridicată pe o culme cu largă deschidere spre împrejurimi, mănăstirea a devenit în ultimii ani un reper spiritual și un punct de atracție pentru cei care caută liniștea locurilor izolate de pe înălțimile Ținutului Orăștiei. Satul Măgura …

Citește mai mult

Mormântul unui războinic dac, descoperit la Streisângeorgiu

Mormântul tumular dacic de la Călan, descoperit la Streisângeorgiu, este una dintre descoperirile arheologice importante pentru înțelegerea ritualurilor funerare din Dacia preromană. Complexul a fost identificat în anii 1975–1976, în timpul unor cercetări arheologice dedicate unei necropole medievale. La început a fost interpretat ca mormânt roman, însă analiza inventarului funerar a dus ulterior la reîncadrarea sa în a doua vârstă …

Citește mai mult

Frații Popovici din Boșorod: au scris manuale și au susținut școala românească din Transilvania

Boșorod este una dintre comunele hunedorene cu o încărcătură istorică aparte. Pe teritoriul său se află monumente incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar localitatea a dat și câteva personalități importante ale culturii românești din Transilvania. Printre acestea se numără frații Ioan și Toma Popovici, legați de școala românească, de publicistica începutului de secol XX și de viața culturală a românilor …

Citește mai mult

Ajtay Aladár, avocatul născut la Chitid care a ajuns deputat la Budapesta

Ajtay Aladár s-a născut la 13 septembrie 1868, în Chitid, astăzi sat al comunei Boșorod, județul Hunedoara. A urmat liceul la Orăștie, apoi studiile de drept la Cluj, pe care le-a încheiat în 1891. În 1895 a fost admis în baroul din Târgu Mureș, iar în același an și-a deschis cabinet de avocatură la Hațeg. A fost ofițer în rezervă, …

Citește mai mult

Craniul de la Cioclovina și urmele unei morți violente de acum peste 30.000 de ani

Craniul descoperit în Peștera Cioclovina Uscată, din comuna Boșorod, județul Hunedoara, este una dintre cele mai importante descoperiri preistorice din România. Fragmentul, cunoscut în literatura de specialitate drept calota de la Cioclovina, aparține unui Homo sapiens și are o vechime estimată la aproximativ 33.000 de ani. Descoperirea a fost făcută în anul 1941, în Peștera Cioclovina, în timpul exploatării de …

Citește mai mult

Biserica din Chitid, monument istoric al comunei Boșorod

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Chitid, comuna Boșorod, județul Hunedoara, este unul dintre monumentele istorice ale Văii Luncanilor. Lăcașul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice cu codul HD-II-m-B-03292, iar în Repertoriul Arheologic Național apare are codul 88485.03. Biserica se află în satul Chitid, localitate aparținătoare comunei Boșorod. Hramul lăcașului este „Adormirea Maicii Domnului”, același hram întâlnit și la alte biserici …

Citește mai mult

Biserica de lemn din Luncani, monument istoric din comuna Boșorod

Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Luncani, comuna Boșorod, județul Hunedoara, este unul dintre monumentele istorice ale Văii Luncanilor. Lăcașul figurează pe Lista monumentelor istorice având codul HD-II-m-B-03361 și este datat oficial în secolul al XVIII-lea. Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este legată de istoria locală a cătunelor din jurul Boșorodului, inclusiv de comunitățile din Valea Luncanilor. …

Citește mai mult

Raport neverificat în documentele Miliției Călan din 1973: cazul Ioan Groșanu

Documentele Organizației de Bază a Miliției orașului Călan, din perioada 1972–1973, consemnează mai multe evaluări privind activitatea subofițerilor de sector. Printre cei menționați se află și plt. Groșanu Ioan, ofițer operativ de sector în cadrul Miliției orașului Călan, județul Hunedoara. Potrivit documentelor, atribuțiile sale presupuneau cunoașterea situației din sectorul repartizat, urmărirea persoanelor aflate în evidență, prevenirea infracțiunilor și intervenția în …

Citește mai mult

Biserica din Streisângeorgiu și fresca studiată de Nicolae Iorga în 1926

Biserica din Streisângeorgiu se numără printre monumentele medievale importante ale Văii Streiului, atât prin vechimea sa, cât și prin legăturile cu lumea cnezilor și nemeșilor români din Țara Hațegului. Monumentul a atras atenția istoricilor prin arhitectură, pictură și prin inscripțiile care păstrează numele unor ctitori din prima parte a secolului al XV-lea. Un moment important în istoria cercetării monumentului medieval …

Citește mai mult

Un plutonier de Miliție din Călan, sancționat în 1973 după ce a fost găsit beat în timpul serviciului

În noaptea de 23 spre 24 august 1973, România se pregătea să marcheze a 29-a aniversare a zilei de 23 August, una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale regimului comunist. În orașul Călan, județul Hunedoara, lucrătorii de Miliție se aflau în serviciu, într-un moment considerat sensibil de autorități. Printre cei aflați în consemn se număra și plutonicul Bîtiu Ilie. …

Citește mai mult

Dănilă Cozmescu, între filosofie, grafică și educație

Dănilă Cozmescu s-a născut la Călan, în județul Hunedoara, la 8 iunie 1940. A fost al șaptelea copil al unei familii numeroase, cu opt copii, iar primii ani de școală i-a urmat în localitatea natală. De la Călan a plecat apoi spre Cluj-Napoca, unde a studiat la Liceul de Arte Plastice. Parcursul său intelectual nu s-a limitat însă la artele …

Citește mai mult

Gala „Oameni pentru Călan”, trecută ca „ediția I” în mai multe programe anuale diferite

Gala „Oameni pentru Călan”, eveniment inclus în programele de manifestări social-comunitare, cultural-artistice și de divertisment ale orașului Călan, apare în documentele administrației locale cu o numerotare care ridică semne de întrebare. În programul aprobat pentru anul 2022, evenimentul figura sub denumirea „Gala «Oameni pentru Călan» 2022, ediția I-a”. Potrivit anexei hotărârii respective, manifestarea era programată pentru data de 4 noiembrie …

Citește mai mult

Emerich Hummel (n. 6 iunie 1911 – d. 2 februarie 1972)

Emerich Hummel s-a născut la 6 iunie 1911, în orașul Călan, județul Hunedoara, într-o familie de etnici germani. A urmat studiile primare și gimnaziale în localitate, iar mai târziu s-a înscris la Școala de Preoți din Alba Iulia. Inițial, intenția sa a fost să urmeze o carieră ecleziastică, însă parcursul vieții l-a îndreptat către domeniul cultural, în care avea să …

Citește mai mult

Istoria formațiilor artistice din Călan

Perioada deceniilor opt și nouă ale secolului XX a reprezentat o etapă de efervescență culturală deosebită pentru Călan. Cadrul creat de autoritățile comuniste a permis funcționarea mai multor cercuri, grupuri și formații din toate domeniile culturale: folclor, umor, teatru, cor, muzică ușoară. Deși nu era agreată de conceptul cultural comunist inspirat de modelele nord-coreean și chinez, muzica rock a supraviețuit …

Citește mai mult