În noaptea de 23 spre 24 august 1973, România se pregătea să marcheze a 29-a aniversare a zilei de 23 August, una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale regimului comunist. În orașul Călan, județul Hunedoara, lucrătorii de Miliție se aflau în serviciu, într-un moment considerat sensibil de autorități.
Printre cei aflați în consemn se număra și plutonicul Bîtiu Ilie. Potrivit documentelor păstrate în arhiva Organizației de Bază a Miliției orașului Călan, acesta nu și-a mai putut continua serviciul. A fost găsit în stare de ebrietate și a trebuit trimis acasă.
Episodul, aparent minor, a ajuns rapid în fața organizației de partid din unitate. Dosarul păstrează procese-verbale, informări, propuneri de sancționare și rezultatul votului din adunarea generală.
Un angajament nerespectat
Cazul lui Bîtiu Ilie nu începea însă în acea noapte. Cu câteva luni înainte, la 25 aprilie 1973, plutonierul a fost deja discutat în Biroul Organizației de Bază pentru consum de băuturi alcoolice, atât în timpul serviciului, cât și în afara lui.
Atunci, abaterea a fost consemnată, iar cel vizat și-a luat un angajament scris că nu va mai consuma alcool și că va avea o conduită exemplară în familie și în societate. Documentul întocmit ulterior constata însă că angajamentul a fost „doar formal”.
În noaptea de 23 spre 24 august 1973, deși știa că se află în serviciu, Bîtiu Ilie a consumat băuturi alcoolice „peste măsură”. Superiorii au fost puși în situația de a-l trimite acasă, întrucât nu mai putea executa serviciul.
Momentul incidentului a cântărit suplimentar în aprecierea faptei. În documentele organizației se preciza că abaterea era cu atât mai gravă cu cât a fost comisă în preajma zilei de 23 August, când, în viziunea aparatului de partid, atenția lucrătorilor de Miliție trebuia să fie la un nivel ridicat.
La 28 august 1973, la cinci zile după incident, a fost convocată adunarea generală a Organizației de Bază Miliție oraș Călan. Din totalul de 15 membri de partid aflați în evidență, 13 au fost prezenți, iar doi au lipsit motivat, fiind plecați în concediu de odihnă.
A fost ales un prezidiu format din trei persoane: Tot Milian, Saramet Ioan și Miculiț Arghir. După aprobarea ordinii de zi, cazul plutonicului Bîtiu Ilie a fost supus discuției colectivului.
Mai mulți membri ai organizației au luat cuvântul. Schamu Ludovic a arătat că era „destul de rușinos” ca, dintr-un colectiv de 15 comuniști, unul să comită asemenea abateri. Petrișor Cornel a considerat, la rândul său, că fapta era rușinoasă și s-a declarat de acord cu sancțiunea propusă.
Pășcuță Ioan a intervenit amintind că și el a fost cândva sancționat pe linie de organizație și că știa cât efort presupunea reabilitarea. Acesta i-a recomandat lui Bîtiu Ilie să țină seama de ajutorul colegilor și să nu mai săvârșească asemenea abateri.
Un rol important l-a avut Tot Milian, cel care l-a trimis acasă în noaptea respectivă. A cerut colectivului să tragă concluzii ferme din acest caz.
Când i s-a dat cuvântul, Bîtiu Ilie nu a contestat sancțiunea. Procesul-verbal consemnează că acesta „a arătat că el nu are nimic de spus cu privire la sancțiunea acordată”.
Adunarea generală a trecut apoi la vot. Rezultatul a fost de opt voturi pentru, două voturi contra și trei abțineri. Sancțiunea adoptată a fost mustrarea.