Un document datat 15 octombrie 1974, păstrat în arhivele naționale, consemnează compoziția Comitetului Orășenesc de Partid Călan la momentul alegerilor din acea toamnă. Organizația cuprindea la acel moment 10 comitete de partid și 74 de organizații de bază, cu un total de 61 de membri aleși în noul organ de conducere și un secretar. Cei 61 de membri proveneau în …
Citește mai multVictoria Călan rămâne unul dintre numele importante ale sportului hunedorean, prin legătura sa directă cu orașul industrial, cu muncitorii combinatului siderurgic și cu generațiile de fotbaliști care au reprezentat Călanul în competițiile naționale. De-a lungul timpului, echipa a purtat mai multe denumiri, între care Metalosport, Metalul, Energia și, din 1958, Victoria Călan. Metalosport Călan în competițiile interbelice Istoria fotbalului la …
Citește mai multÎn anul 1941, într-un moment în care fotbalul românesc era puternic dominat de cluburile bucureștene și de echipele din orașele mari industriale, formația Metalosport Călan reușea să pătrundă în prim-planul competiției naționale prin calificarea în sferturile Cupei României. Alcătuită în jurul unei comunități muncitorești strâns legate de zona metalurgică a Călanului, echipa a fost remarcată de presa sportivă a vremii …
Citește mai multUn ordin al Ministerului Afacerilor Interne din 1968 și documentele de cadre anexate acestuia consemnează traseul profesional al lui Neamțu Gheorghe Ion, ofițer de Miliție care, înainte de a ajunge în funcții administrative în cadrul Inspectoratului Miliției Județului Covasna, a trecut pentru scurt timp prin postul de jandarmi Călan. De la munca agricolă la armată Documentul îl menționează ca fiind …
Citește mai multNicodim Bibarț, născut în satul Strei, astăzi parte a orașului Călan, a fost preot paroh în satul natal înainte de emigrarea în Statele Unite ale Americii. În ultimul an al regimului comunist, numele său civil, Remus Bibarț, apare într-un raport al Securității privind supravegherea grupării religioase „Oastea Domnului”. Documentul, întocmit de Departamentul Securității Statului, Direcția I, la 31 ianuarie 1989, …
Citește mai multUn ordin al Ministerului Afacerilor Interne, emis în decembrie 1964, păstrează traseul profesional al unui fost ucenic al școlii profesionale din Călan, ajuns căpitan de Securitate și promovat într-o funcție operativă în cadrul aparatului MAI. Documentul îl privește pe Saliștean Samoilă Damaschin, ofițer al Direcției Regionale MAI Hunedoara. Prin ordinul adjunctului ministrului Afacerilor Interne, semnat la 13 decembrie 1964, acesta …
Citește mai multEmil Rațiu, medic la Uzina „Victoria” din Călan înainte de 1950, provenea dintr-o familie cu influență politică. Era strănepotul memorandistului Ioan Rațiu și fratele lui Anton Rațiu, considerat un apropiat al lui Lucrețiu Pătrășcanu. După instalarea regimului comunist, a fost arestat pentru scurt timp, fiind eliberat în urma intervențiilor fratelui său și ale lui Romulus Zăroni pe lângă Petru Groza. …
Citește mai multVechea biserică ortodoxă din Bretea Română, sat aflat pe Valea Streiului, este astăzi o ruină. Lăcașul de cult, ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost abandonat definitiv în anii 1980, după ce comunitatea ortodoxă a început să folosească fosta biserică reformată din centrul localității. Biserica veche avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și a servit …
Citește mai multÎn martie 1966, stadionul din Călan a găzduit un meci istoric: întâlnirea dintre Victoria Călan și Steaua București, disputată în şaisprezecimil Cupei României. În fața a peste 3.000 de spectatori, echipa gazdă, aflată în acel moment în Categoria C, Seria Vest, a primit vizita unei formații de top din prima divizie. Conform relatării din „Sportul Popular” din 10 martie 1966, …
Citește mai multTămășasa, Măgura, Jeledinți, Dâncu Mare, Dâncu Mic, Turmaș și celelalte așezări din zonă au trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe forme de organizare administrativă: voievodat, comitat, scaun, plasă, cerc, secretariat comunal, raion și, în cele din urmă, comună în cadrul județului Hunedoara. De la voievodat la comitatul Hunedoarei După cucerirea Transilvaniei de către regii maghiari, organizarea locală mai veche …
Citește mai multMănăstirea Măgura, aflată în satul Măgura din comuna Mărtinești, județul Hunedoara, este unul dintre așezămintele monahale mai noi ale Episcopiei Devei și Hunedoarei. Ridicată pe o culme cu largă deschidere spre împrejurimi, mănăstirea a devenit în ultimii ani un reper spiritual și un punct de atracție pentru cei care caută liniștea locurilor izolate de pe înălțimile Ținutului Orăștiei. Satul Măgura …
Citește mai multBoșorod este una dintre comunele hunedorene cu o încărcătură istorică aparte. Pe teritoriul său se află monumente incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar localitatea a dat și câteva personalități importante ale culturii românești din Transilvania. Printre acestea se numără frații Ioan și Toma Popovici, legați de școala românească, de publicistica începutului de secol XX și de viața culturală a românilor …
Citește mai multAjtay Aladár s-a născut la 13 septembrie 1868, în Chitid, astăzi sat al comunei Boșorod, județul Hunedoara. A urmat liceul la Orăștie, apoi studiile de drept la Cluj, pe care le-a încheiat în 1891. În 1895 a fost admis în baroul din Târgu Mureș, iar în același an și-a deschis cabinet de avocatură la Hațeg. A fost ofițer în rezervă, …
Citește mai multÎn martie 1945, la mai puțin de trei săptămâni după instalarea guvernului condus de Petru Groza, reforma agrară a devenit una dintre primele mari măsuri politice ale noii puteri. Actul normativ a fost Legea nr. 187 din 23 martie 1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, publicată în Monitorul Oficial nr. 68 din aceeași zi. Documentul a fost semnat de regele Mihai …
Citește mai multCraniul descoperit în Peștera Cioclovina Uscată, din comuna Boșorod, județul Hunedoara, este una dintre cele mai importante descoperiri preistorice din România. Fragmentul, cunoscut în literatura de specialitate drept calota de la Cioclovina, aparține unui Homo sapiens și are o vechime estimată la aproximativ 33.000 de ani. Descoperirea a fost făcută în anul 1941, în Peștera Cioclovina, în timpul exploatării de …
Citește mai multDocumentele Organizației de Bază a Miliției orașului Călan, din perioada 1972–1973, consemnează mai multe evaluări privind activitatea subofițerilor de sector. Printre cei menționați se află și plt. Groșanu Ioan, ofițer operativ de sector în cadrul Miliției orașului Călan, județul Hunedoara. Potrivit documentelor, atribuțiile sale presupuneau cunoașterea situației din sectorul repartizat, urmărirea persoanelor aflate în evidență, prevenirea infracțiunilor și intervenția în …
Citește mai multÎn noaptea de 23 spre 24 august 1973, România se pregătea să marcheze a 29-a aniversare a zilei de 23 August, una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale regimului comunist. În orașul Călan, județul Hunedoara, lucrătorii de Miliție se aflau în serviciu, într-un moment considerat sensibil de autorități. Printre cei aflați în consemn se număra și plutonicul Bîtiu Ilie. …
Citește mai multPerioada deceniilor opt și nouă ale secolului XX a reprezentat o etapă de efervescență culturală deosebită pentru Călan. Cadrul creat de autoritățile comuniste a permis funcționarea mai multor cercuri, grupuri și formații din toate domeniile culturale: folclor, umor, teatru, cor, muzică ușoară. Deși nu era agreată de conceptul cultural comunist inspirat de modelele nord-coreean și chinez, muzica rock a supraviețuit …
Citește mai multÎn anul 2011, din dorința de a identifica eroii orașului Călan și ai satelor aparținătoare, am început, alături de Nikolaus Rudolf Pilly, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, filiala Călan, un demers de documentare și confirmare a numelor celor morți în cele două războaie mondiale, ale deținuților politici și ale persoanelor deportate în Transnistria și în U.R.S.S., originare din …
Citește mai multBiserica medievală din Strei a atras atenția mai multor cărturari și călători care au trecut prin Țara Hațegului și prin împrejurimile Hunedoarei. Între mărturiile vechi despre monument se numără cele lăsate de ofițerul austriac Joseph von Hohenhausen, în secolul al XVIII-lea, și de Aron Densușianu, în secolul al XIX-lea. În 1773, Joseph von Hohenhausen a vizitat ținuturile Hunedoarei în contextul …
Citește mai mult