Întrunirile muncitorilor din Crișeni și Petrila care au provocat dispute în presa anului 1931

Două întruniri ale muncitorilor din Petrila și Crișeni, localitate integrată ulterior în orașul Călan, au provocat în toamna anului 1931 o polemică între presa centrală și autoritățile județului Hunedoara. În noiembrie 1931, ziarele Adevărul și Dimineața au semnalat că autorizarea unor întruniri publice în cele două localități hunedorene ar fi fost condiționată de obligația ca „oratorii să nu critice activitatea …

Citește mai mult

„Vechea scaldă romană” de la Călan, descrisă de Silvestru Moldovan la începutul secolului XX

La începutul secolului XX, izvoarele termale de la Călan erau amintite în presa românească din Transilvania ca un loc legat de vechea așezare romană Ad Aquas. Una dintre aceste descrieri îi aparține lui Silvestru Moldovan, istoric, geograf și ziarist român, cunoscut pentru articolele și studiile publicate în mai multe ziare și reviste ale vremii. Silvestru Moldovan s-a născut în anul …

Citește mai mult

Adolf Drucker, director al Uzinei „Victoria” Călan și Erou al Muncii Socialiste

Adolf Drücker, menționat în documente oficiale și sub forma Adolf M. Drucker, s-a născut la 1 septembrie 1910, în localitatea Lemberg, Polonia, într-o familie de evrei. Numele său apare în documente legate de mișcarea comunistă ilegală, de detențiile din perioada interbelică, dar și de conducerea unor importante întreprinderi industriale după 1944. Potrivit datelor de arhivă, Drücker a fost membru al …

Citește mai mult

Victor Isac, arestat dintr-o sală de clasă a școlii din Călan

Victor Isac, președinte al tineretului universitar PNȚ, a fost arestat prima dată în 1945. Eliberat în anul 1948, printr-un decret de reducere a pedepselor, s-a reîntors în comuna de baștină, Zlaști, Hunedoara, unde a continuat să fie supravegheat Securitate. Fără dreptul de a se angaja în municipiul Hunedoara, a găsit un post de profesor la școala din orașul Călan, unde …

Citește mai mult

Ieronim Guga din Bățălar, coleg de arme cu Rainer Maria Rilke

Ieronim Guga, originar din satul Bățălar, comuna Bretea Română, s-a numărat între hunedorenii implicați, pe plan local, în evenimentele premergătoare Marii Uniri. A fost comandant al Gărzii Naționale Române din Bățălar, activitate pentru care, în iulie 1941, i-a fost conferită, prin decret regal, Medalia „Ferdinand I” cu spade pe panglică. Distincția era acordată celor care s-au remarcat prin contribuția lor …

Citește mai mult

Istoria comunei Bretea Română

Comuna Bretea Română, aflată în Valea Streiului, reunește mai multe sate cu o istorie bogată, legată de Țara Hațegului, de domeniile medievale ale cetăților Deva și Hațeg, dar și de evoluția administrativă a Transilvaniei în epoca modernă și contemporană. Urme de locuire veche Descoperirile arheologice arată că teritoriul comunei Bretea Română a fost locuit cu mult înaintea primelor mențiuni documentare …

Citește mai mult

Istoria popicăriei din Călan și declinul bazei sportive a Sidermetului

Construită în a doua jumătate a secolului al XX-lea, popicăria din Călan, aflată în incinta stadionului orașului, a reprezentat mult timp un punct de atracție pentru muncitorii combinatului siderurgic „Sidermet”. Într-un oraș puternic industrializat, unde activitatea cotidiană era marcată de ritmul furnalelor, popicăria oferea angajaților un loc de relaxare și socializare. Popicăria din Călan, construită în anii 1950, a reprezentat …

Citește mai mult

Gruia Zoia – solistă a formației Selena, în documente de arhivă din perioada comunistă

Într-un dosar al Comitetului Orășenesc al PCR Călan, păstrat la Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale, apare menționată, într-un context strict administrativ, numele Gruia Zoia ,cadru didactic la grădinița din Călan și, totodată, solistă a formației Selena. Documentul în cauză este o dare de seamă a organizației de bază PCR de la Școala generală nr. 2 Călan, privind aplicarea programului …

Citește mai mult

Cumnatul lui Nicolae Ceaușescu, deputat în circuitul electoral nr. 8 Călan

Neculai Agachi (n. 23 februarie 1925, comuna Poduri, județul Bacău – d. 1997, București) a fost un inginer siderurgist și om politic român, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român între 1969 și 1989. Deputat în circumscripția electorală nr. 8 Călan Între 1969 și 1975, Neculai Agachi a deținut calitatea de deputat în circumscripția electorală nr. 8 Călan, județul …

Citește mai mult

Serviciile publice din Călan în 1975, conform documentelor de arhivă PCR

Documentele Comitetului Orășenesc Călan al PCR din anul 1975 conțin mai multe referiri la situația serviciilor publice din oraș: transportul în comun, încălzirea centralizată și activitatea Cooperativei Meșteșugărești „Retezatul”. Informațiile provin dintr-o dare de seamă întocmită de Consiliul de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, care analiza realizările pe primele cinci luni ale anului și stabilea măsuri pentru semestrul …

Citește mai mult

Ion Pop Reteganul, clasicul care a umplut hambarul cu povești de pe Valea Streiului

Ion Pop Reteganul, unul dintre cei mai prolifici culegători de folclor din Ardeal, a poposit în 1875 la Vâlcelele Rele, sat de lângă Călan, unde a profesat ca învățător o perioadă scurtă de timp. Deși a stat aici doar un an, satul și împrejurimile sale aveau să-i rămână în memorie mult timp după plecare. Condițiile de la Vâlcelele Rele erau …

Citește mai mult

Satul Bățălar și viața sa bisericească în prima jumătate a secolului XX

Satul Bățălar, așezat pe malul drept al cursului inferior al Streiului, este atestat documentar începând cu anul 1453, sub forma „Rachaler” (Bachaler), în dependența cetății Deva. Cinci ani mai târziu, în 1458, localitatea apare menționată ca aparținând districtului Hațegului, în stăpânirea familiei nobiliare din Bretea. De-a lungul timpului, satul a dat numeroși intelectuali: preoți, învățători, profesori, artiști și promotori culturali, …

Citește mai mult

Ana Gavrilă Ogoranu, bătută de Securitate pentru un radio defect al unui fost primar din Călan

Cunoscută luptătoare împotriva regimului comunist, Ana Gavrilă Ogoranu a fost arestată și anchetată în mai multe rânduri pentru a trăda grupul de rezistență din munții Făgărașului condus de soțul ei, Ion Gavrilă Ogoranu. Într-o scrisoare deschisă înaintată în 2006 ministrului justiției de atunci, Monica Macovei, ea descria modul în care a fost anchetată și torturată de fosta Securitate, scrisoare trimisă …

Citește mai mult

Petru Groza și procesul de la Streisângeorgiu: despăgubiri de 136.000 lei decise de tribunal

Procesul desfășurat la Deva în anii ’30, având ca punct de plecare conflictul din consorțiul de la Streisângeorgiu, capătă o semnificație aparte prin identitatea unuia dintre protagoniști: dr. Petru Groza, personalitate care avea să joace un rol major în istoria politică a României. Consorțiul, cunoscut sub denumirea „Streiana”, funcționa deja în anul 1926, fiind implicat în activități economice locale și …

Citește mai mult

44 de ani de la hirotonia protopopului Antonie Budiul din Streisângeorgiu

Antonie Budiul s-a născut în jurul anului 1950. A urmat cursurile unei instituții de învățământ teologic superior, obținând licența în teologie. Parcursul său academic l-a condus spre preoție, vocație pe care a îmbrățișat-o în primăvara anului 1982. La 8 mai 1982, a fost hirotonit diacon, iar a doua zi, pe 9 mai, a primit hirotonia întru preot. Ambele slujbe au …

Citește mai mult

Țărani din Streisângeorgiu și Boșorod, uciși la alegerile din 1926. Reacțiile lui Maniu și Aurel Vlad

Alegerile pentru consilieri județeni organizate în anul 1926, în comuna Ruși din județul Hunedoara, au degenerat într-un episod violent, soldat cu numeroși răniți și cu moartea a doi țărani din Streisângeorgiu și Boșorod. Evenimentele au fost relatate pe larg de presa locală, regională și centrală, devenind rapid un subiect major de dispută politică. La secția de votare din Ruși urmau …

Citește mai mult

Sânziana Ilona, povestitoarea din Boșorod

Printre culegerile importante realizate de Institutul de Folclor în a doua jumătate a secolului XX stă la loc de frunte şi culegerea de basme auzite din gura povestitoarei Sânziana Ilona din satul Boşorod. Născută în 1913, Sânziana Ilona şi-a trăit copilăria în casa părinţilor ei, care erau vestiţi în tot satul pentru basmele şi cântecele pe care le ştiau. În …

Citește mai mult

Comuna Boșorod, prezentare generală

Comuna Boșorod, situată în județul Hunedoara, cuprinde 9 sate: Boșorod și Chitid cele mai populate, urmate de Bobaia, Luncani, Ursici, Cioclovina, Alun, Prihodiște și Tîrsa. Boșorod, denumit și Chitidul Superior, este reședința de comună și cea mai mare așezare. S-a format prin unirea a trei cătune și este atestat documentar din 1733. Chitid, al doilea sat ca populație, este atestat …

Citește mai mult

Biblioteca din Streisângeorgiu, printre cele mai bogate din Țara Hațegului, în 1928

Printre cele mai bine dotate biblioteci din Țara Hațegului, în perioada interbelică, se afla și cea din Streisângeorgiu. În bibliotecă aflăm că existau un număr de 199 de cărţi, din care 50 în limba română, celelalte 149 erau în limba maghiară. Printre cărțile în limba română se regăseau, cu preponderență, cele ale scriitorilor clasici ca: Poezii de Vasile Alecsandri, Poveşti şi povestiri de Adam …

Citește mai mult

Medici renumiți care au profesat la Călan în secolul XX

Călanul nu este un oraș mare. Cu toate acestea, în decursul secolului XX, prin cabinetele și sălile sale de operație au trecut medici a căror activitate a depășit cu mult granițele unui orășel industrial din județul Hunedoara. Printre primele nume care merită amintite se află Emil Rațiu, medic principal la Uzina „Victoria” din Călan, în anii de dinainte de 1950. …

Citește mai mult