Info Călan – Informațiile curg de aici

În septembrie 1982, Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România a consemnat vizita de lucru efectuate de Nicolae Ceaușescu în județul Hunedoara. Ultima zi a vizitei a fost consacrată unității metalurgice din Călan. Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România prezenta Călanul ca „centru siderurgic în plină dezvoltare”. Nicolae Ceaușescu a sosit aici împreună cu Elena Ceaușescu și cu mai mulți membri …

Petru Bora a fost profesor de istorie, director adjunct la Școala Generală din Călan și primar al orașului între 1996 și 2000. În istoria administrativă a Călanului, numele său este legat de alegerile locale din 1996, când a câștigat funcția de primar ca independent. Contextul electoral de după 1989 a fost unul diferit de cel de astăzi. Primele alegeri locale …

Meitner Gizella s-a născut la 7 octombrie 1914, în comuna Călan. Viața ei a fost marcată de pierderea tatălui, de cele două războaie mondiale și de deportarea în Uniunea Sovietică, în ianuarie 1945. Rămasă orfană de tată la vârsta de un an, Gizella a crescut într-o familie numeroasă, cu șase copii. Tatăl, Meitner Rudolf, a murit pe front, în Primul …

Nicolae Itul s-a născut la 10 decembrie 1923 în Sălașul de Sus, județul Hunedoara. Provenea dintr-o familie de țărani, tatăl și bunicul fiind fierari. Copilăria sa a fost legată de munca agricolă, păstorit și viața în mediul montan din zona Retezatului. Primele sale lecturi au fost cărți populare, citite la lumina lămpii cu petrol. Între 1936 și 1939 a urmat …

Emil Câmpeanu și Lucia Câmpeanu au făcut parte din generația de specialiști formați în anii postbelici, care și-au desfășurat o parte importantă a activității profesionale la Călan. El a lucrat în industria siderurgică, în cadrul Combinatului Siderurgic din localitate, iar ea a predat matematică în unitățile de învățământ din oraș. Emil Câmpeanu s-a născut la 30 noiembrie 1931, la Sebeș, …

La 14 septembrie 1942, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, Mitropolitul Nicolae al Ardealului a săvârșit sfințirea bisericii noi din Batiz, județul Hunedoara. Evenimentul a avut loc în continuarea slujbei din 13 septembrie, când ierarhul sfințise biserica din Crișeni. În localitatea Batiz (astăzi sat din UAT Călan), Mitropolitul a fost însoțit de Constantin Bursan, principalul ctitor al noului lăcaș de cult. …

În anul 1959, revista „Femeia” publica o scrisoare deschisă adresată Facultății de Medicină din Târgu Mureș, semnată de Comisia de femei din cadrul Uzinei „Victoria”-Călan. Materialul o avea în centru pe doctorița Hilda Domșody, unul dintre cadrele medicale tinere ajunse în Călan în perioada dezvoltării industriale a orașului. Scrisoarea era semnată de Comisia de femei din cadrul Uzinei „Victoria”-Călan, în …

Un document din 12 martie 1570 consemnează punerea în stăpânire asupra unor părți de moșii din comitatul Hunedoara. Actul a fost întocmit de Iacob de Kerztur și Ioan Bachy, notari ai cancelariei mari, și este păstrat la Arhivele Naționale ale României – Cluj, în Fondul fideicomisionar Jósika, Seria 1 – Documente medievale. Raportul era adresat lui Ioan al II-lea, regele …

Călanul industrial nu s-a schimbat doar prin extinderea uzinei. Orașul a fost modernizat prin clădiri de producție, blocuri, drumuri, spații comerciale sau spații culturale. În spatele lor au stat arhitecți, ingineri și tehnicieni ale căror nume au rămas puțin cuteness astăzi. Înaintea proiectelor postbelice, Călanul apare în documentele legate de arhitectul Ion Giurgea. Raportul „Arhiva de arhitectură: căminele interbelice” menționează …

Manufactura de ceramică fină de la Batiz a funcționat între anii 1814 și 1865. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, produsele realizate aici au fost cunoscute în Transilvania și în afara provinciei, fiind desfăcute prin sucursale din Sebeș, Sibiu, Făgăraș, Brașov, Timișoara, Vârșeț și București. Batizul era cunoscut pentru ceramica de uz casnic, de la vase obișnuite până la …

Familia Arca din Densuș apare în documentele medievale ale Țării Hațegului într-o perioadă în care vechile familii cneziale românești încercau să își păstreze sau să își întărească drepturile asupra pământurilor. Un studiu semnat de Adrian Andrei Rusu și Ioan Aurel Pop, publicat în Acta Musei Napocensis, urmărește istoria acestei familii de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului …

Familia Cândea, cunoscută în documentele maghiare și sub formele Kendeffy, Kendefi sau Kendefy, a fost una dintre vechile familii cneziale ale Transilvaniei. Originea ei este legată de Râu de Mori, în Țara Hațegului, unde familia a avut curți, moșii și biserici. Numele Kendeffy înseamnă „fiul lui Kende”. În română, familia este cunoscută sub numele Cândea sau Cânde. Ramura superioară a …

Valea Streiului este unul dintre spațiile în care istoria Hunedoarei se citește în mai multe straturi. Râul, satele, drumurile vechi, terasele locuite din preistorie, izvoarele termale, bisericile medievale și urmele industriei moderne au format, de-a lungul timpului, un culoar de legătură între Țara Hațegului, zona Devei și Valea Mureșului. Streiul izvorăște din Munții Șureanu, în zona de confluență a brațelor …

În 1974, organizațiile de partid din orașul Călan pregăteau adunările generale după reguli stabilite de organizațiile centrale PCR. Membrii erau informați din timp despre data ședințelor și despre problemele care urmau să fie discutate, iar birourile organizațiilor de bază trebuiau să urmărească prezența, disciplina și implicarea fiecărui comunist. Sunt menționate mai multe sectoare din Călan, între care furnale, tehnic, cocserie, …

După instaurarea regimului comunist, orașul Călan a intrat în atenția autorităților nu doar ca centru industrial, ci și ca spațiu social cu un trecut politic și etnic complex. În documentele Securității, ale organelor de partid sau ale administrației locale apar foști legionari, membri ai partidelor istorice, etnici germani deportați în Uniunea Sovietică, foști militari, preoți sau muncitori ai uzinei considerați …

În decembrie 1989, Călanul era un oraș puternic legat de combinatul siderurgic. Uzina „Victoria” concentra viața economică a localității, iar instituțiile orașului funcționau într-un cadru politic dominat de Partidul Comunist Român. Școlile, casa de cultură, organizațiile de tineret, sindicatele și structurile administrative erau prinse în același sistem de control și mobilizare publică. În anii anteriori, orașul a fost prezentat în …

În ultimii ani ai regimului comunist, cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și al Elenei Ceaușescu era prezent și în viața publică a orașului Călan. Presa, organizațiile de partid, instituțiile culturale și organizațiile de tineret foloseau un limbaj oficial construit în jurul partidului, al conducătorului și al ideii de progres socialist. Presa și documentele oficiale legau imaginea orașului de industria siderurgică, …

Datele administrative de după Marea Unire oferă o imagine detaliată asupra localităților care formează astăzi orașul Călan. În 1920, acestea nu funcționau ca o singură unitate administrativă, ci erau comune rurale încadrate în plase și secretariate cercuale diferite. Informațiile păstrează numele primarilor, notarilor, preoților, învățătorilor, dar și detalii despre activități economice locale: mori, cârciumari, comercianți, dărăcitori de lână sau proprietari …

În ianuarie 1945, mii de cetățeni români de etnie germană au fost ridicați și trimiși la muncă forțată în Uniunea Sovietică. Măsura a fost aplicată în baza ordinului sovietic nr. 7161ss, semnat la 16 decembrie 1944, prin care se dispunea mobilizarea și internarea etnicilor germani apți de muncă. Au fost vizate, în principal, femeile între 18 și 30 de ani …

Ida Dan, născută Belusiak, s-a născut la 14 septembrie 1896, într-o localitate aflată pe teritoriul de mai târziu al Cehoslovaciei. Provenea dintr-o familie legată de dezvoltarea industrială a Călanului. Tatăl ei, Janos Belusiak, a fost unul dintre specialiștii aduși în România pentru dezvoltarea noilor furnale din localitate. Viața Idei Dan a fost marcată de pierderi și schimbări importante. În tinerețe, …