Manufactura de ceramică fină de la Batiz a funcționat între anii 1814 și 1865. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, produsele realizate aici au fost cunoscute în Transilvania și în afara provinciei, fiind desfăcute prin sucursale din Sebeș, Sibiu, Făgăraș, Brașov, Timișoara, Vârșeț și București. Batizul era cunoscut pentru ceramica de uz casnic, de la vase obișnuite până la …
Citește mai multUn set de unelte de fier, folosite în urmă cu peste 2.000 de ani de un pietrar din Dacia preromană, a fost descoperit în apropierea carierei antice de la Măgura Călanului, județul Hunedoara. Piesele au fost găsite în vara anului 2022, într-o zonă împădurită aflată lângă vechea exploatare de calcar. Cariera de la Măgura Călanului este cunoscută ca unul dintre …
Citește mai multFamilia Arca din Densuș apare în documentele medievale ale Țării Hațegului într-o perioadă în care vechile familii cneziale românești încercau să își păstreze sau să își întărească drepturile asupra pământurilor. Un studiu semnat de Adrian Andrei Rusu și Ioan Aurel Pop, publicat în Acta Musei Napocensis, urmărește istoria acestei familii de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului …
Citește mai multFamilia Cândea, cunoscută în documentele maghiare și sub formele Kendeffy, Kendefi sau Kendefy, a fost una dintre vechile familii cneziale ale Transilvaniei. Originea ei este legată de Râu de Mori, în Țara Hațegului, unde familia a avut curți, moșii și biserici. Numele Kendeffy înseamnă „fiul lui Kende”. În română, familia este cunoscută sub numele Cândea sau Cânde. Ramura superioară a …
Citește mai multACS Stars Academy Călan a câștigat finala regională U17, după un meci disputat sâmbătă, 20 iunie 2026, pe Stadionul „Victoria” din Călan. Echipa din Călan s-a impus cu scorul de 4–0 în fața formației CS Unirea Sânnicolau Mare. Finala a fost anunțată de AJF Hunedoara ca unul dintre cele două meciuri regionale importante pentru fotbalul juvenil hunedorean programate în aceeași …
Citește mai multȚara Hațegului păstrează unul dintre cele mai importante grupuri de biserici medievale din Transilvania. Ridicate din piatră, adesea cu materiale provenite din ruine romane, monumentele au legătură cu elitele cneziale românești. Densuș, Sântămăria-Orlea, Strei, Streisângeorgiu și Ostrov sunt printre cele mai cunoscute repere. Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș Biserica „Sfântul Nicolae” din Densuș este unul dintre cele mai cunoscute monumente …
Citește mai multBiserica ortodoxă „Sfântul Gheorghe” din satul Băcia, județul Hunedoara, este un monument istoric înscris pe Lista Monumentelor Istorice cu codul HD-II-m-B-03246. Monumentul este documentat într-o fișă fotografică din anul 1940, păstrată în Fototeca D.M.I., Fond C.M.I. Pe fișă apar două imagini ale bisericii: una cu fațada de est și alta cu fațada sud-vest. Fotografiile surprind silueta simplă a edificiului, turnul …
Citește mai multValea Streiului este unul dintre spațiile în care istoria Hunedoarei se citește în mai multe straturi. Râul, satele, drumurile vechi, terasele locuite din preistorie, izvoarele termale, bisericile medievale și urmele industriei moderne au format, de-a lungul timpului, un culoar de legătură între Țara Hațegului, zona Devei și Valea Mureșului. Streiul izvorăște din Munții Șureanu, în zona de confluență a brațelor …
Citește mai multÎn 1974, organizațiile de partid din orașul Călan pregăteau adunările generale după reguli stabilite de organizațiile centrale PCR. Membrii erau informați din timp despre data ședințelor și despre problemele care urmau să fie discutate, iar birourile organizațiilor de bază trebuiau să urmărească prezența, disciplina și implicarea fiecărui comunist. Sunt menționate mai multe sectoare din Călan, între care furnale, tehnic, cocserie, …
Citește mai multUn negativ pe sticlă realizat de Romulus Vuia în prima treime a secolului XX păstrează o imagine din satul Strei, localitate aparținătoare orașului Călan. Fotografia arată un bărbat aflat în albia râului, îmbrăcat în haine tradiționale de lucru, în timp ce pescuiește cu o unealtă cu plasă și coadă lungă. Pescarul se află pe o punte rudimentară din lemn și …
Citește mai multDupă instaurarea regimului comunist, orașul Călan a intrat în atenția autorităților nu doar ca centru industrial, ci și ca spațiu social cu un trecut politic și etnic complex. În documentele Securității, ale organelor de partid sau ale administrației locale apar foști legionari, membri ai partidelor istorice, etnici germani deportați în Uniunea Sovietică, foști militari, preoți sau muncitori ai uzinei considerați …
Citește mai multÎn decembrie 1989, Călanul era un oraș puternic legat de combinatul siderurgic. Uzina „Victoria” concentra viața economică a localității, iar instituțiile orașului funcționau într-un cadru politic dominat de Partidul Comunist Român. Școlile, casa de cultură, organizațiile de tineret, sindicatele și structurile administrative erau prinse în același sistem de control și mobilizare publică. În anii anteriori, orașul a fost prezentat în …
Citește mai multÎn ultimii ani ai regimului comunist, cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și al Elenei Ceaușescu era prezent și în viața publică a orașului Călan. Presa, organizațiile de partid, instituțiile culturale și organizațiile de tineret foloseau un limbaj oficial construit în jurul partidului, al conducătorului și al ideii de progres socialist. Presa și documentele oficiale legau imaginea orașului de industria siderurgică, …
Citește mai multO coloană de construcție din epoca romană, descoperită la Călan, păstrează una dintre cele mai directe mărturii despre prezența unui meșter pietrar în zona vechii așezări romane. Piesa poartă inscripția latină „DIOGENES / LAPIDARIVS”, interpretată ca referire la Diogenes, lapidarius, adică pietrar. Artefactul este datat în secolele II–III p. Chr. și a fost descoperit la 12 mai 1985, în județul …
Citește mai multO medalie emisă în anul 1970 consemnează împlinirea a 100 de ani de activitate ai Uzinei „Victoria” Călan, unul dintre reperele industriale importante ale orașului. Piesa, realizată din bronz prin batere, face parte din colecția de medalistică a Muzeului Național de Istorie a României. Medalia are diametrul de 55 mm și greutatea de 101,26 g. Potrivit descrierii muzeale, starea de …
Citește mai multÎn zona Călanul Nou, la punctul La Podină, cercetările arheologice desfășurate la sfârșitul anilor 1990 au scos la iveală urme importante de locuire preistorică. Descoperirile au fost publicate într-un studiu publicat în revista Corviniana / Acta Musei Corvinensis. Complexul de așezări neolitice de la Călan, în punctele La Podină sau La Sălcii, a fost identificat în anii 1997–1998, în urma …
Citește mai multÎn anul 2002, în împrejurimile orașului Călan, județul Hunedoara, a fost descoperit întâmplător un mic depozit monetar format din 11 monede de bronz histriene. Locul descoperirii este important prin asocierea sa cu zona în care a fost identificată așezarea romană de la Ad Aquas, cunoscută și sub numele Aquae. Așezarea se afla pe marele drum imperial dintre Sarmizegetusa romană și …
Citește mai multDatele administrative de după Marea Unire oferă o imagine detaliată asupra localităților care formează astăzi orașul Călan. În 1920, acestea nu funcționau ca o singură unitate administrativă, ci erau comune rurale încadrate în plase și secretariate cercuale diferite. Informațiile păstrează numele primarilor, notarilor, preoților, învățătorilor, dar și detalii despre activități economice locale: mori, cârciumari, comercianți, dărăcitori de lână sau proprietari …
Citește mai multÎn ianuarie 1945, mii de cetățeni români de etnie germană au fost ridicați și trimiși la muncă forțată în Uniunea Sovietică. Măsura a fost aplicată în baza ordinului sovietic nr. 7161ss, semnat la 16 decembrie 1944, prin care se dispunea mobilizarea și internarea etnicilor germani apți de muncă. Au fost vizate, în principal, femeile între 18 și 30 de ani …
Citește mai multIda Dan, născută Belusiak, s-a născut la 14 septembrie 1896, într-o localitate aflată pe teritoriul de mai târziu al Cehoslovaciei. Provenea dintr-o familie legată de dezvoltarea industrială a Călanului. Tatăl ei, Janos Belusiak, a fost unul dintre specialiștii aduși în România pentru dezvoltarea noilor furnale din localitate. Viața Idei Dan a fost marcată de pierderi și schimbări importante. În tinerețe, …
Citește mai mult