În zona Călanul Nou, la punctul La Podină, cercetările arheologice desfășurate la sfârșitul anilor 1990 au scos la iveală urme importante de locuire preistorică. Descoperirile au fost publicate într-un studiu publicat în revista Corviniana / Acta Musei Corvinensis.
Complexul de așezări neolitice de la Călan, în punctele La Podină sau La Sălcii, a fost identificat în anii 1997–1998, în urma unor cercetări de teren efectuate în hotarul orașului Călan și al localităților învecinate, Streisângeorgiu și Ohaba Streiului. La cercetări au participat specialiști ai Centrului de Cercetări Pre- și Protoistorice, alături de studenți de la specializările Istorie și Muzeologie ale Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Arealul descoperirilor se află în Depresiunea Hațeg-Mureș, mai precis în culoarul Streiului, spațiu care face legătura între Țara Hațegului și culoarul Mureșului. Studiul subliniază caracterul favorabil al zonei pentru locuire: terase joase, soluri fertile, ape curgătoare, păduri, izvoare și acces spre importante căi naturale de circulație.
Zona cercetată este situată pe partea dreaptă a pârâului Luncani, cunoscut și sub numele Boșorod sau Bărâcea, la aproximativ 2,5 kilometri de vărsarea acestuia în Strei.
Cercetările au dus la delimitarea a două sectoare. Sectorul I, aflat pe prima terasă a pârâului Luncani, a oferit materiale aparținând culturii Starčevo-Criș, din neoliticul timpuriu. Sectorul II, aflat pe terasa a doua, a oferit materiale aparținând unei locuiri neolitice târzii, încadrate de autorii studiului în cultura Turdaș.
În campania din august 1998 au fost efectuate sondaje arheologice în Sectorul II, cunoscut ca La Podină II. Au fost deschise patru secțiuni de control și informare stratigrafică, cu scopul de a verifica extinderea așezării și situația stratigrafică a terasei.
Primele trei secțiuni au arătat existența unui strat de cultură relativ subțire, afectat în partea superioară de lucrările agricole. Într-una dintre secțiuni, arheologii au dezvelit o locuință semiadâncită, notată B1/1998, atribuită culturii Turdaș.
Au fost descoperite fragmente ceramice, material litic, piese din os și corn, precum și resturi osteologice animale. .
Ceramica descoperită în punctul La Podină II este una dintre cele mai importante categorii de material arheologic prezentate în studiu. Autorii remarcă prezența unei ceramici de foarte bună calitate, bine arsă, de culoare portocalie-deschisă, decorată prin incizii, benzi unghiulare, triunghiuri punctate, linii sub buză și meandre.
Printre formele ceramice identificate se află vase tronconice deschise, străchini, vase semisferice, vase patrulatere și vase de mari dimensiuni. Unele fragmente păstrează urme de bitum în interiorul inciziilor, ceea ce sugerează că anumite vase ar fi fost pictate sau decorate cu pastă neagră.
Studiul menționează și ceramică neagră lustruită, de factură fină, cu multă mică în compoziție. În cazul acestei categorii apar mai ales străchini cu pereții profilați și arcuiți, dar și vase mai mari, posibil oale sau amfore, cu corp bombat și gât cilindric îngust.
Un interes aparte îl au fragmentele de vase pictate cu o pastă neagră, asemănătoare bitumului. Ornamentele sunt dispuse în linii paralele, oblice sau verticale. Autorii le pun în legătură cu ceramica pictată de tip Tăualaș, considerată relevantă pentru încadrarea culturală a descoperirilor.
Au fost descoperite și elemente plastice de decor sau de susținere: butoni simpli, butoni multipli, butoni alungiți, toarte perforate orizontal sau vertical și toarte de tip „cioc de pasăre”.
Inventarul litic include lame, gratoare și așchii aflate în diferite etape de prelucrare. Silexul este descris ca fiind de culoare gălbui-maronie, cu nervuri brune, aparținând tipului cunoscut în literatura de specialitate drept „silex bănățean”, cu proveniență din Munții Poiana Ruscă.
Din complexul arheologic au mai provenit un fragment de afumătoare, o piesă șlefuită dintr-o rocă moale, un fragment de lingură ceramică și o greutate masivă din ceramică, probabil aparținând unui război de țesut.
Studiul arată că la Călanul Nou ar putea fi vorba despre o fază târzie a culturii Turdaș, în care apar elemente ce indică posibile legături cu arii culturale învecinate. Sunt menționate posibile contacte cu cultura Vinča din Banat, cu purtătorii culturii Petrești și, în cazul unor materiale de suprafață, cu elemente care ar putea aparține culturii Tiszapolgár.
Sursă: „Contribuţii la cunoaşterea neoliticului târziu din depresiunea Haţeg-Mureş. Descoperirile de la Călanul Nou – La Podină II”, Corviniana / Acta Musei Corvinensis.