Gheorghe Turda, unul dintre cei mai cunoscuți interpreți români de muzică populară, a fost declarat definitiv colaborator al Securității în urma unui proces inițiat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Printre informațiile analizate de instanță s-au aflat relatările despre o rudă apropiată a cântărețului, mătușa sa Ileana Konradt, care intenționa să plece definitiv din România la începutul anilor 1970.
Curtea de Apel București a admis acțiunea CNSAS la 8 iunie 2010. Gheorghe Turda a contestat sentința, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul la 25 octombrie 2011. Hotărârea prin care i s-a constatat calitatea de colaborator al Securității a rămas astfel definitivă.
Mătușa care intenționa să plece definitiv din România
Un raport din 1971 consemnează că Gheorghe Turda s-a prezentat la postul de Miliție din Săpânța și a oferit informații despre intenția mătușii sale, Ileana Konradt, de a părăsi definitiv România.
Femeia avea un pașaport aprobat de Inspectoratul de Miliție și Securitate Maramureș. Turda a relatat că mătușa sa intenționa să rămână în străinătate și că exista posibilitatea ca, ulterior, să își aducă și fiica. Plecarea urma să aibă loc împreună cu un bărbat a cărui identitate interpretul a declarat că nu o cunoștea.
În urma informațiilor, organele de Securitate au propus împiedicarea plecării Ilenei Konradt și efectuarea unor verificări pentru identificarea persoanei cu care urma să părăsească țara. Pașaportul femeii a fost retras pentru „intenții de rămânere în străinătate”.
În România comunistă, călătoriile în afara țării erau strict controlate, iar intenția de a rămâne în străinătate putea determina intervenția Miliției și a Securității.
Gheorghe Turda a explicat ulterior împrejurările în care a ajuns să ofere informații autorităților.
Într-un interviu publicat de „Adevărul” în 2009, interpretul a declarat că, în perioada studenției la Conservatorul din Cluj, a avut pentru câteva zile o relație cu o studentă olandeză. Tânăra a venit în Maramureș și a ajuns inclusiv la locuința familiei Turda din Săpânța.
Șeful postului de Miliție a observat prezența tinerei, iar Gheorghe Turda a fost chemat ulterior să dea explicații.
Interpretul a spus că episodul l-a făcut să se teamă pentru viitorul profesional. În cazul mătușii, a susținut că familia a discutat situația și că rudele se temeau că plecarea femeii din România ar fi putut atrage supravegherea celor rămași în țară.
„Mi-am apărat numele și cariera, nu am vrut să-mi distrug viitorul”, declara Gheorghe Turda în 2009.
Numele conspirativ „Pătrunjel”
Sentința civilă nr. 2739 din 8 iunie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, consemnează că Gheorghe Turda a furnizat informații organelor de Securitate sub numele conspirativ „Pătrunjel”.
Instanța a analizat și o notă informativă din 5 februarie 1972, semnată olograf, referitoare la intenția unei rude de a părăsi România. În dosar au apărut și informații despre persoane care colaborau cu Securitatea și își dezvăluiau această calitate.
CNSAS nu a identificat un angajament formal de colaborare sau un raport de recrutare. Lipsa unui asemenea act nu a împiedicat însă instanța să analizeze natura informațiilor transmise și efectele produse asupra persoanelor vizate.
Curtea de Apel București a apreciat că informațiile furnizate de Gheorghe Turda se încadrau în definiția colaboratorului Securității prevăzută de O.U.G. nr. 24/2008.
Instanța a reținut că informațiile denunțau activități sau atitudini considerate potrivnice regimului comunist și că au vizat drepturi precum viața privată și libertatea de circulație.
Gheorghe Turda a susținut în proces că informațiile nu au avut semnificația atribuită de CNSAS și că el însuși a fost urmărit de Securitate. A afirmat, de asemenea, că nu îl cunoștea pe ofițerul care a întocmit unele dintre notele din dosar și că determinarea unei persoane să renunțe la intenția de a părăsi ilegal România nu reprezenta, în opinia sa, o încălcare a drepturilor fundamentale.
Curtea a respins argumentele și a admis acțiunea CNSAS.
După sentința Curții de Apel București din 8 iunie 2010, Gheorghe Turda a formulat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
La 25 octombrie 2011, instanța supremă a respins recursul și a menținut hotărârea prin care Curtea de Apel București a constatat calitatea lui Gheorghe Turda de colaborator al Securității.
Interpretul a ridicat și o excepție de neconstituționalitate privind definiția legală a colaboratorului Securității. Curtea Constituțională a respins excepția prin Decizia nr. 1.632 din 20 decembrie 2011.
Gheorghe Turda a intrat în verificarea CNSAS în contextul funcției de director al Centrului Cultural Național din cadrul Ministerului Internelor. În 2008, a fost înaintat la gradul de general de brigadă în rezervă.