În anul 2002, în împrejurimile orașului Călan, județul Hunedoara, a fost descoperit întâmplător un mic depozit monetar format din 11 monede de bronz histriene. Locul descoperirii este important prin asocierea sa cu zona în care a fost identificată așezarea romană de la Ad Aquas, cunoscută și sub numele Aquae. Așezarea se afla pe marele drum imperial dintre Sarmizegetusa romană și Apulum, traseu care a avut un rol esențial în organizarea provinciei Dacia după cucerirea romană.
Depozitul monetar de la Călan este alcătuit din 11 piese. Zece dintre acestea aparțin tipului Apollo / acvilă pe delfin, faza târzie, iar una este de tip Apollo pe omphalos. După descoperire, monedele au intrat în colecția Cabinetului Numismatic al Muzeului Național de Istorie a României.
Starea de conservare a pieselor este descrisă ca fiind slabă. Monedele au circulat mult timp, sunt acoperite cu oxid verde sau maro, iar unele prezintă crustă de calcar. Marginile sunt rupte pe alocuri, iar flanurile sunt mai mici decât ștanțele folosite la batere, ceea ce face ca imaginile imprimate să nu fie întotdeauna complete.
Monedele de tip Apollo / acvilă pe delfin poartă numele mai multor magistrați monetari histrieni: XAI, XAIPE, AVE și un nume incomplet păstrat, redat de autori sub forma T[…]Y?. Cele mai bine reprezentate sunt emisiunile magistraților XAI și XAIPE, fiecare cu câte patru exemplare în depozit.
Pe aversul monedelor apar contramărci, adică semne aplicate ulterior baterii inițiale, pentru a valida sau prelungi circulația unor piese deja existente. În cazul pieselor de la Călan, autorii identifică mai ales contramărci cu capul lui Helios și cu capul lui Hermes. Moneda de tip Apollo pe omphalos are o contramarcă reprezentând capul Athenei.
Sunt menționate analogii cu piesele de la Costești și Piatra Roșie, dar și cu descoperiri de la Oarța de Sus, Apulum, Berghin sau Ormeniș. În cetățile dacice din Munții Orăștiei au fost găsite, de asemenea, monede histriene și mesambriene.
Momentul îngropării depozitului de la Călan este plasat după campania pontică a lui Burebista. Suma modestă ar fi putut aparține unui luptător dac participant la acțiunile militare împotriva cetăților grecești de pe țărmul vestic al Mării Negre.
Prezența unei singure monede de tip Apollo pe omphalos ar indica faptul că acest tip monetar era încă rar sau se afla la începutul emiterii sale în momentul campaniei lui Burebista.
Sursă: Steluța Gramaticu, Ernest Oberländer-Târnoveanu, „Un depozit de monede autonome histriene descoperit la Călan, jud. Hunedoara”, în Cercetări numismatice, IX-XI, București, 2003-2005, p. 25-36.