Într-un raport al Securității din 1986, Octavian Hoandră apare consemnat drept „muncitor, 25 ani, cu preocupări literare”, aflat în atenția organelor pentru „intenții de evaziune”. În același document este menționat și un scriitor stagiar, membru al Uniunii Scriitorilor, cu nume conspirativ „Gabriel”, despre care se afirmă că, „pe un fond de dereglări psihice”, deși se considera „comunist convins”, manifesta „atitudini politice negative despre comunism”. Organele considerau că „Gabriel” propaga aceste idei în rândul tinerilor cu preocupări literare, iar ca exemplu de influență era indicat chiar Octavian Hoandră, „luat în supraveghere informativă” (ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 8690, vol. 1, ff. 256–257).
Cu un an înainte, în 1985, Octavian Hoandră a fost semnalat cu intenții de trecere frauduloasă a frontierei. La acel moment activa în cadrul cenaclului „Lumina”, de pe lângă Casa de cultură a sindicatelor din Sibiu.
Activitatea profesională și parcursul artistic
Octavian Hoandră s-a născut în 1958, la Sibiu. Este scriitor, artist plastic și jurnalist. După 1989, a avut în presa din Transilvania: redactor la săptămânalul clujean „Nu!”, apoi șef al departamentului Investigații la „Ziua de Ardeal”. În 2006, când era acționar la firma Exploziv Media, care edita „Ziua de Ardeal”, numele său apărea într-un dosar de presupus șantaj legat de oferte de publicitate către magnatul sibian Ilie Carabulea. Hoandră a negat acuzațiile, declarând pentru presă: „Despre șantajul despre care se vorbește în plângerea penală nu știu nimic”.
Ulterior a devenit acționar și publicist la „Ziua de Cluj”, unde a activat ca senior editor, și colaborator la „Evenimentul zilei”. În 2009, s-a implicat în dezbaterea despre tratamentul mediatic al ardelenilor în politica românească, susținând că există o discriminare sistematică: „De-a lungul istoriei, toți ardelenii ajunși acolo au fost rău tratați, Bucureștiul și-a bătut joc de ei”, declara pentru „Cotidianul”, în martie 2009. Ulterior a fost realizator de emisiuni la Realitatea TV.
Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici Profesioniști și a avut expoziții de ceramică la Sibiu, Cluj, Bremen, Tübingen și Viena. A publicat romane, volume de proză, publicistică și cărți de interviuri.
Criticul literar Alex Ștefănescu îl descria în 2017 în „Evenimentul zilei” drept „poet remarcabil, autor până în prezent a șase cărți”. Aprecierea venea în contextul unei polemici publice cu Andrei Pleșu, care îl critica pe Hoandră pentru patriotismul său declarat la scenă deschisă. Ștefănescu îl apără: „La fel de nedrept este cu Octavian Hoandră reproșându-i patriotismul declarat la scenă deschisă. Vrem fapte, nu vorbe, aceasta este regula pe care încearcă să o instituie Andrei Pleșu. Regulă simplistă, repede aplaudată de un public neatent. În lumea culturii însă fapte sunt și vorbele”.
În 2020 a publicat „Jurnal de pandemie” (Editura Școala Ardeleană), o carte care a stârnit interes în mediul cultural, dar și polemică. Criticul literar Cristina Manole descria cartea în „Observator Cultural” ca fiind „un fals jurnal de pandemie”, „un elogiu adus prieteniei și culturii”, care combină jurnalismul cu mijloace literare, cuprinzând „fulgurații intelectuale de moment, grefate pe un noian de melancolii”, cu referințe constante la Lucian Blaga și la peisajul cultural ardelean.
În decembrie 2021, în cadrul ceremoniei Premiilor Academiei Române, Octavian Hoandră a primit Diploma „Distincția Culturală”, fiind prezentat ca scriitor și realizator de televiziune, premiat „pentru opera jurnalistică și obiectivitatea reflectării Academiei Române”.