Istoria ziarelor începe cu forme de informare publică apărute cu mult înaintea tiparului. În Roma antică, în anul 59 î.Hr., în timpul lui Iulius Cezar, au fost introduse Acta Diurna, însemnări oficiale afișate în locuri publice, inclusiv în Forum. Ele cuprindeau hotărâri ale autorităților, procese și informații despre viața politică și socială a cetății. Acta Diurna nu erau ziare în …
Citește mai multJohann Carolus își câștiga existența, înainte de apariția publicației tipărite, redactând și multiplicând manual foi de știri destinate unor abonați înstăriți. Informațiile proveneau din rețele de corespondenți și din circuitul poștal, prin care ajungeau relatări despre evenimente politice, militare și comerciale din diferite regiuni ale Europei. În 1605, după ce a achiziționat o tipografie la Strasbourg, Carolus a început să …
Citește mai multÎn 1702, la Londra, a apărut „The Daily Courant”, considerat primul cotidian britanic. Primul număr a fost publicat la 11 martie 1702 de Elizabeth Mallet, tipografă și editoare care își desfășura activitatea în apropiere de Fleet Bridge. Publicația apărea zilnic, cu excepția duminicii. Un ziar de o singură pagină Primele numere aveau o formă simplă: știrile erau tipărite pe o …
Citește mai multActa Diurna, expresie latină tradusă prin „faptele zilei”, sunt considerate de istoricii comunicării prima formă organizată de informare publică periodică. Publicațiile au apărut la Roma în anul 59 î.Hr., în timpul lui Iulius Cezar, când autoritățile au dispus consemnarea și afișarea zilnică a principalelor decizii și evenimente din viața cetății. Surse antice, precum Suetoniu, menționează că introducerea acestor însemnări a …
Citește mai multApariția agențiilor de presă este strâns legată de transformările economice, tehnologice și sociale ale secolului al XIX-lea. Revoluția industrială a adus o extindere rapidă a orașelor, a comerțului și a piețelor financiare, iar ziarele au început să apară în tiraje tot mai mari. Cititorii cereau informații proaspete despre politică, economie, războaie sau evenimente internaționale, însă majoritatea redacțiilor nu dispuneau de …
Citește mai multNote și rapoarte păstrate în fondul Documentar al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată modul în care ascultarea postului Radio Europa Liberă era urmărită de autorități în ultimii ani ai regimului comunist. Două materiale întocmite de Inspectoratul Județean Sibiu al Ministerului de Interne, în decembrie 1987 și aprilie 1988, se referă la persoane care audiau emisiunile postului sau discutau …
Citește mai multDocumente păstrate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) relevă modul în care organele de securitate monitorizau și sancționau ascultarea postului Radio Europa Liberă în rândul tinerilor și al populației din județul Mureș, la începutul anilor ’80. Un raport din 20 aprilie 1983, emis de Inspectoratul Județean Mureș al Ministerului de Interne, consemnează că organele de securitate au …
Citește mai multLa 17 iunie 1983, Inspectoratul Județean Cluj al Ministerului de Interne înainta Direcției I un raport privind „destrămarea unui «anturaj» format din șase studenți” ai Facultății de Biologie-Geografie-Geologie din Cluj-Napoca. Tinerii, aflați în anii IV și V, locuiau în aceeași cameră din căminul studențesc „Avram Iancu” și „obișnuiau să audieze uneori în grup emisiunile tendențioase ale postului de radio «Europa …
Citește mai multLa 5 iulie 1954, la Chișinău, șeful secției 4 a Serviciului special 1 al MAI al RSS Moldovenești, locotenentul-major Gavrev, întocmea o „Încheiere” referitoare la cererea deportatului Antipin Stepan Dmitrievici. Actul, aprobat la 7–8 iulie 1954 de ministrul Afacerilor Interne al RSS Moldovenești și de procurorul republicii, se păstrează astăzi în fondurile Arhiva Națională a Republicii Moldova, F.3085, inv.1, d.785, …
Citește mai multÎntr-un document emis de Consiliul Securității Statului, datat 1968 și intitulat „Planul privind organizarea și desfășurarea muncii informativ-operative în rândul turiștilor străini care vizitează R.S. România”, este menționat un jurnalist britanic identificat sub numele „DONALD JOHN”. Documentul face parte din Fondul documentar al CNSAS și surprinde perspectiva aparatului de securitate asupra activității unor cetățeni străini care vizitau România în contextul …
Citește mai multÎn anii 1988–1989, Serviciul „F” al Inspectoratului Județean Bihor a desfășurat acțiuni de filaj asupra mai multor ziariști străini aflați în tranzit sau documentare în zona Oradea. Documentele păstrate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ilustrează procedurile de supraveghere și modul de evaluare a activităților considerate de interes operativ. Primul set de documente datează din 3 august 1988 …
Citește mai multLa 7 august 1989, organele Securității au redactat un „Buletin radio” referitor la o emisiune difuzată de postul britanic BBC în care era prezentată apariția revistei „Ardealul”, publicată în Ungaria de refugiați români. Documentul era destinat uzului intern. Materialul menționa o corespondență transmisă din Budapesta de jurnalistul Gyula Kestey. În introducerea emisiunii, Claudiu Ștefănescu preciza că, după apariția ziarului „România …
Citește mai multApariția tiparului în Europa a schimbat radical modul în care circulau ideile, cunoștințele și informațiile. Până în secolul al XV-lea, cărțile erau copiate manual de scribi, în special în mănăstiri sau în atelierele urbane. Procesul era lent, costisitor și limita accesul la lectură la un număr restrâns de persoane. Cultura scrisă se transmitea mai ales în mediile religioase și universitare, …
Citește mai mult