Două întruniri ale muncitorilor din Petrila și Crișeni, localitate integrată ulterior în orașul Călan, au provocat în toamna anului 1931 o polemică între presa centrală și autoritățile județului Hunedoara.
În noiembrie 1931, ziarele Adevărul și Dimineața au semnalat că autorizarea unor întruniri publice în cele două localități hunedorene ar fi fost condiționată de obligația ca „oratorii să nu critice activitatea guvernului și a autorităților și a situației actuale financiaro-economice”.
Informațiile publicate de cele două cotidiane au fost negate de Neamul Românesc, publicație fondată de Nicolae Iorga, prim-ministru al României la acea dată. În replică la articolele apărute în Dimineața, ziarul susținea că autorizația pentru întrunirea de la Crișeni nu a fost emisă în termenii prezentați de adversarii săi:
„Dimineaţa se preface a nu înţelege explicaţia dată de noi că autorizaţia cerută de un grup de ţărani, din Crişeni n-a fost dată de prefectul de Hunedoara în termenii arătaţi de confratele de mai sus. Repetăm că, în genere, prefecţii nu impun nimănui condiţia să nu critice actele guvernului, dar că ei trebuesc să ia toate măsurile pentru ca ordinea să fie asigurată şi agitatorii să nu tulbure spiritele.”
Emanoil Socor, doctor în drept, jurnalist și militant antifascist, a comentat situația într-o notă sarcastică, prezentând cazul ca pe o atingere adusă libertății de exprimare și dreptului de întrunire:
„Să-l trec la nemurire pe acest vrednic conducător de judeţ pe d. N. Bratu de la Hunedoara, care şi-a zis că dacă autoritatea are datoria să salveze prestigiul celor ce răspândesc idei şi sentimente, apoi nu numai ziarele ci şi întrunirile cad în competenţa ei salvatoare. Şi de aceia, când cetăţenii din Crişeni au convocat o adunare, dl. prefect, tot atât de binevoitor şi de grijuliu ca şi dl. prim-ministru, le-a dat autorizaţia «cu condiţia ca oratorii să nu critice activitatea guvernului şi a autorităţilor şi a situaţiei actuale financiaro-economice».”
Socor ironiza mai departe formularea atribuită prefecturii, observând că nu doar activitatea guvernului, ci și „situația actuală financiaro-economică” ar fi fost ferită de critică.
Neamul Românesc a revenit cu un răspuns la articolul din Adevărul. Publicația fondată de Nicolae Iorga susținea că prefectul avea obligația de a preveni agitațiile politice și propaganda considerată periculoasă pentru ordinea publică:
„Cei care cunosc ceea ce se petrece la ţară, nu pot tăgădui că satele sunt cutreerate de agenţi ai diferitelor organizaţii extremiste şi mai ales de agitatori puşi în solda duşmanilor ţării şi ai actualei ordine sociale.
În aceste condiţiuni, un prefect care n-ar veghea ca aceşti agitatori să nu se strecoare în manifestaţiile politicei de partid şi nu ar lua toate măsurile împotriva propagandelor sediţioase nu şi-ar cunoaşte datoria şi s-ar face vinovat de grea culpă împotriva ţării sale.”
Dimineața a publicat apoi, ca argument, unul dintre documentele emise de Prefectura județului Hunedoara. Cazul nu a rămas izolat. Polemica a fost semnalată și în presa locală, fiind preluată de mai multe publicații.