Gheorghe Culenco, căpitanul echipei „Victoria” Călan care a jucat cu Steaua și a scris versuri

Gheorghe Culenco s-a născut pe 13 aprilie 1934 la Chișinău și a murit pe 7 octombrie 2000 în Călan. A fost fotbalist, furnalist și poet. A scris versuri pe care nu le-a publicat în timpul vieții. A urmat Școala Profesională Siderurgică din Reșița, pe care a absolvit-o în 1950 cu specializarea în modelărie, apoi, în 1954, Școala Medie Tehnică Siderurgică …

Citește mai mult

Istoria orașului Călan

Călan este un oraș în județul Hunedoara, situat pe valea râului Strei, la aproximativ 20 de kilometri nord de Hațeg și 30 de kilometri sud de Deva. Orașul reunește astăzi treisprezece localități, dintre care unele sunt atestate documentar din Evul Mediu. Istoria sa acoperă un arc lung, de la așezările preistorice din dealul Măgura până la industria siderurgică a secolului …

Citește mai mult

Băcia, 1958: satul lui Petru Groza, între doliu și colectivizare

La Conferința Națională a Femeilor din 1958, printre delegatele care au luat cuvântul s-a aflat și Sofia Cazacu, țărancă din comuna Băcia, regiunea Hunedoara, membră a întovărășirii agricole locale. A urcat la tribună cu doliul după un om pe care satul îl știa de mic. Petru Groza s-a născut la Băcia, în familia preotului ortodox Adam Groza. Strămoșii săi au …

Citește mai mult

Acordul de la Băcia din 24 septembrie 1935

Acordul de la Băcia, semnat la 24 septembrie 1935, a fost un demers politic al unor organizații democratice din România interbelică, menit să răspundă ascensiunii fascismului și ideologiilor revizioniste. Printre susținătorii acestuia s-a numărat și Petru Groza, lider al Frontului Plugarilor. Petru Groza și implicarea sa politică Petru Groza (1884-1958) a fost o figură complexă a politicii românești. S-a născut …

Citește mai mult

Ionel Amăriuței, Gelu Stancu și preotul Silviu Crișan, în rapoartele PCR: «își petrec nopțile în chefuri și beții»

Un raport al Biroului Comitetului Orășenesc PCR Călan din martie 1976, păstrat în Arhivele Naționale, consemnează nominal un grup de locuitori ai orașului cu un comportament considerat necorespunzător: „avem în oraș oameni care stau ore în șir, așa cum zic ei: «la o taină» sau «la o șuietă», cum este cazul profesorului Stancu Gelu, a lui Amăriuței Ionel, Crișan Silviu, …

Citește mai mult

Profesorul Vasile Miclea, mustrat de PCR: «activitatea a slăbit»

La începutul anului școlar 1971, Vasile Miclea sosea la Călan ca profesor debutant, absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport din București. Momentul a fost consemnat într-un articol semnat de profesorul Silviu Guga, publicat în ziarul „Drumul socialismului” din 26 septembrie 1971, sub titlul „Debut în catedră”. Guga nota emoțiile primelor ore de curs, diferența dintre pregătirea din facultate …

Citește mai mult

56 de nume, sute de sarcini. Cum era împărțit un oraș între membrii de partid

Într-un dosar păstrat în fondul arhivistic al Partidului Comunist Român, Comitetul Județean Hunedoara, se află o notă internă care cuprinde repartizarea sarcinilor pe membrii Comitetului Orășenesc de Partid Călan până la sfârșitul anului 1977 și este semnată de secretarul Hodorog Ionel. Nu este un document propagandistic, nu conține discursuri sau lozinci. Este un document strict operativ: o listă nominală, cu …

Citește mai mult

Cine a contribuit la repararea bisericii din Sâncrai în 1923? Lista celor 137 de familii ale satului

În anul 1922, biserica ortodoxă din Sâncrai avea nevoie urgentă de reparații. Consiliul parohial, condus de preotul George Rain, a hotărât să solicite contribuția enoriașilor pentru acoperirea cheltuielilor. Fiecare familie urma să plătească 30 de lei, o sumă modestă, dar semnificativă în contextul economic al României postbelice, aflată în plin proces de refacere după Primul Război Mondial și de integrare a Transilvaniei …

Citește mai mult

O dinastie preoțească: Ieronim si Eugen Uiețiu din Streisângeorgiu

Eugen Uiețiu a fost un preot ortodox român din Transilvania, fiul preotului Ieronim Uiețiu, personalitate culturală și teologică, implicată în activitatea ASTRA, unde a fost membru. Originea și educația Eugen Uiețiu s-a născut pe 20 septembrie 1902 în localitatea Streisângeorgiu, județul Hunedoara, într-o familie de preoți. Tatăl său, preotul Ieronim Uiețiu (1859–1928), a slujit aceeași parohie timp de 47 de …

Citește mai mult

Cenaclul Flacăra la Călan, 1985: premiera unui cântec dedicat lui Bacovia și 8.690 de spectatori pe stadion

În anul 1985, Cenaclul Flacăra a susținut două spectacole la Călan, ambele consemnate în revista „Flacăra”. Prima prezență a avut loc la 21 aprilie 1985, ora 17, pe stadionul din localitate, în fața a 3.090 de spectatori. A doua întâlnire s-a desfășurat la 3 iunie 1985, ora 19, tot pe stadion, cu 5.600 de participanți. 21 aprilie 1985, debutul turneului …

Citește mai mult

Regele Mihai I și Regina Mamă Elena, în vizită la bisericile din Strei și Streisângeorgiu, noiembrie 1940

În zilele de 9 și 10 noiembrie 1940, Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Mamă Elena au vizitat județul Hunedoara. Conform Comunicatului nr. 8 al Casei M.S. Regelui, datat 14 noiembrie 1940, suveranul și regina mamă „au vizitat Castelul Hunedoara, precum și Bisericile: Sf. Marie Orlea, Streiul, Streisângeorgiu și Denuș din județul Hunedoara.” Vizita a fost precedată de o …

Citește mai mult

Un ofițer de Securitate din Streisângeorgiu a deschis prima acțiune de urmărire a preotului Pálfi Géza

Prima acțiune de urmărire a preotului romano-catolic Pálfi Géza a fost deschisă de un ofițer de Securitate originar din Streisângeorgiu, sat care aparține astăzi orașului Călan. Informația apare în volumul semnat de Denisa Bodeanu și Novák Csaba Zoltán, Clopotul amuțit. Preotul Pálfi Géza – o viață supravegheată de Securitate (Editura Pro-Print, Miercurea Ciuc, 2011), și este confirmată de Arhiva CNSAS. …

Citește mai mult

Uniunea Femeilor Antifasciste din România: filiala Călan, una dintre primele înființate în țară

Înființată la 15 aprilie 1945, din inițiativa Anei Pauker, Uniunea Femeilor Antifasciste din România (UFAR) a fost prima organizație feminină importantă a mișcării comuniste din România. Conform statutului, UFAR își propunea obținerea solidarității tuturor femeilor din țară. În plan extern, organizația urmărea stabilirea unor contacte cu celelalte organizații antifasciste ale femeilor din țările considerate democratice. Membrele trebuiau să achite o …

Citește mai mult

Constantin Bursan, ctitor de biserici în Batiz și Strei mort în penitenciar

Constantin Bursan s-a născut la 21 mai 1888, în Giurgiu. A studiat la Liceul „Matei Basarab” din București și la Școala fiilor de militari din Iași, după care a urmat studii juridice și economice la Universitatea din Bruxelles, între 1911 și 1914. În 1915 s-a căsătorit cu Alexandrina Carmen Ciucurescu, artistă dramatică. Nu au avut copii. După Primul Război Mondial …

Citește mai mult

Ioan Opriș, misionarul din Batiz condamnat de două ori pentru apartenența la Oastea Domnului

Ioan Opriș s-a născut în octombrie 1907, în localitatea Ighiu din județul Alba, fiu al lui Vasile și al Sofiei. A fost unul dintre liderii Oastei Domnului la nivel național, deținut politic și misionar activ în aproape toate regiunile țării. În 1927, la 20 de ani, a luat primul contact cu revistele mișcării creștine. A renunțat la meseria de cârciumar …

Citește mai mult

Maria Șinca, membră fondatoare a Reuniunii Femeilor Hunedorene

Maria Șinca, născută Popovici, a fost una dintre cele mai active femei din zona Călanului în activitatea culturală și filantropică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. A fost membră fondatoare a Reuniunii Femeilor Române din Comitatul Hunedoarei și afiliată totodată Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). Conform statutului, reuniunea își propunea, în …

Citește mai mult

400 de Florini donație din partea lui Carol I pentru sătenii din Sâncrai, devastați de incendiu în 1886

În vara anului 1886, un incendiu a distrus o parte dintre locuințele din comuna Sâncrai, județul Hunedoara. Printre consecințe s-a numărat și un conflict neașteptat între comunitate și învățătorul local. La acea vreme, salariul dascălilor era achitat direct de părinții elevilor. Cei afectați de foc l-au rugat pe învățător să renunțe la contribuție. Acesta a acceptat să amâne plata cu …

Citește mai mult

Franz D’André, chimistul care a lucrat la Wedgwood și a condus cea mai mare fabrică de faianță din Transilvania

În 1805, un meșter originar din Triest pe nume Georg D’André s-a stabilit la Batiz, un sat de pe malul Streiului, în apropiere de Călan. A venit după ani petrecuți la o manufactură din Košice și un scurt popas la Bobâlna, unde deținuse un atelier de pipe. În Batiz, colaborarea sa cu baronul Nalátzy József (1748–1822), proprietarul moșiei locale, a …

Citește mai mult

Călan, 1934–1941: de la nunta unui industriaș la tribunalul militar

În decembrie 1934, primăria comunei Călan din județul Hunedoara a fost scena unui eveniment monden puțin obișnuit pentru o localitate industrială din Transilvania: cununia civilă a lui Max Auschnitt, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România interbelică. Martorul mirelui era Virgil Madgearu, fost ministru de finanțe. Câțiva ani mai târziu, angajații aceleiași uzine pe care Auschnitt o …

Citește mai mult

Moara lui Petru Groza, naționalizată și trecută în administrarea comunei Crișeni (Călan)

Un document din 28 august 1948 consemnează preluarea de către stat a morii din Strei, fosta proprietate a premierului comunist, și reglementarea taxei de energie pentru noii administratori. La 28 august 1948, primăria comunei Crișeni din județul Hunedoara trimitea o adresă oficială către Ministerul Industriei – Serviciul de Impunere din București, cu numărul de referință 38.497/1948. Documentul, semnat de primarul …

Citește mai mult