O coloană de construcție din epoca romană, descoperită la Călan, păstrează una dintre cele mai directe mărturii despre prezența unui meșter pietrar în zona vechii așezări romane. Piesa poartă inscripția latină „DIOGENES / LAPIDARIVS”, interpretată ca referire la Diogenes, lapidarius, adică pietrar. Artefactul este datat în secolele II–III p. Chr. și a fost descoperit la 12 mai 1985, în județul …
Citește mai multO medalie emisă în anul 1970 consemnează împlinirea a 100 de ani de activitate ai Uzinei „Victoria” Călan, unul dintre reperele industriale importante ale orașului. Piesa, realizată din bronz prin batere, face parte din colecția de medalistică a Muzeului Național de Istorie a României. Medalia are diametrul de 55 mm și greutatea de 101,26 g. Potrivit descrierii muzeale, starea de …
Citește mai multÎn zona Călanul Nou, la punctul La Podină, cercetările arheologice desfășurate la sfârșitul anilor 1990 au scos la iveală urme importante de locuire preistorică. Descoperirile au fost publicate într-un studiu publicat în revista Corviniana / Acta Musei Corvinensis. Complexul de așezări neolitice de la Călan, în punctele La Podină sau La Sălcii, a fost identificat în anii 1997–1998, în urma …
Citește mai multÎn anul 2002, în împrejurimile orașului Călan, județul Hunedoara, a fost descoperit întâmplător un mic depozit monetar format din 11 monede de bronz histriene. Locul descoperirii este important prin asocierea sa cu zona în care a fost identificată așezarea romană de la Ad Aquas, cunoscută și sub numele Aquae. Așezarea se afla pe marele drum imperial dintre Sarmizegetusa romană și …
Citește mai multCariera dacică de la Măgura Călanului, unul dintre siturile arheologice importante din zona orașului Călan, se află în continuare în procedură de evaluare pentru clasarea în Lista Monumentelor Istorice. Demersul a fost inițiat în 2024, după ce Fundația Dacica a solicitat clasarea sitului arheologic. Printr-o adresă transmisă Orașului Călan, Direcția Județeană pentru Cultură Hunedoara a comunicat declanșarea procedurii de clasare …
Citește mai multBiserica „Sfântul Gheorghe” din Streisângeorgiu, astăzi parte a orașului Călan, se numără printre cele mai importante monumente medievale din județul Hunedoara. Ridicată pe o terasă aflată în partea răsăriteană a fostului sat, construcția păstrează, dincolo de simplitatea arhitecturii, un ansamblu de picturi murale cu valoare istorică. Un studiu semnat de Ramona M. Toma, publicat în revista Sargetia. Acta Musei Devensis, …
Citește mai multUn clișeu pe sticlă realizat de Romulus Vuia în anul 1912 păstrează o imagine rară din satul Ruși, localitate care aparține astăzi comunei Bretea Română, județul Hunedoara. Fotografia face parte din colecția Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca și documentează portul local, spațiul bisericii și un element de ritual funerar specific lumii rurale. În prim-plan apare un bărbat îmbrăcat în …
Citește mai multMăgura Călanului este cunoscută mai ales prin legătura sa cu exploatarea pietrei folosite în Antichitate, însă zona are și o importanță preistorică mai puțin cunoscută. Un studiu publicat în revista Sargetia. Acta Musei Devensis arată că aici au fost identificate fragmente ceramice atribuite culturii Coțofeni, dar și materiale aparținând culturii Wietenberg, din epoca bronzului. Cercetarea, semnată de Octavian-Cristian Rogozea, Florentina …
Citește mai multUn portmoneu din piele maro, care i-a aparținut lui Romulus Zăroni, apare în evidențele Muzeului Național de Istorie a României ca obiect memorial. Piesa este datată ante 1949 și provine din colecția fostului Muzeu al Partidului Comunist. Portmoneul este un produs industrial, realizat din piele, cu dimensiunile de 150 de milimetri lungime, 95 de milimetri lățime și 5 milimetri grosime. …
Citește mai multO icoană pictată pe sticlă, reprezentând-o pe Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași, provenită din Nădăștia de Jos, se află astăzi în colecția Complexului Național Muzeal ASTRA din Sibiu. Piesa este datată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a fost realizată la Nicula, localitate cunoscută pentru icoanele pe sticlă care au circulat în numeroase sate românești …
Citește mai multBiserica „Sfântul Gheorghe” din Streisângeorgiu, astăzi parte a orașului Călan, se numără printre cele mai importante monumente medievale din sudul Transilvaniei. Biserica este legată de începuturile vieții bisericești românești, de elitele cneziale din Țara Hațegului și de una dintre cele mai importante cercetări arheologice dedicate monumentelor medievale românești. Un monument mic, dar cu o istorie neobișnuit de bogată Un rol …
Citește mai multNumeroase descoperiri arheologice întâmplătoare, survenite în diverse contexte, au fost ulterior aduse la cunoștința specialiștilor. Acestea au contribuit semnificativ la îmbogățirea documentației despre epoca antică a Daciei. Majoritatea acestor descoperiri au fost făcute cunoscute prin implicarea și grija localnicilor, care le-au păstrat sau le-au donat instituțiilor muzeale. Un exemplu notabil al descoperirilor arheologice din regiunea Daciei este reprezentat de două …
Citește mai multUn relief votiv reprezentând-o pe zeița Diana a fost identificat la Streisângeorgiu, localitate situată în apropierea orașului Călan, județul Hunedoara, îmbogățind repertoriul artefactelor religioase cunoscute din Dacia romană. Piesa a fost analizată de Ioan Andrițoiu, fiind considerată o descoperire semnificativă pentru cunoașterea artei sculpturale provinciale și a manifestărilor de devoțiune din mediul local roman. Relieful a fost descoperit întâmplător în …
Citește mai multO spadă medievală din fier, descoperită în primăvara anului 1971 în hotarul satului Grid, aparținând administrativ de orașul Călan, județul Hunedoara, constituie o piesă de referință pentru istoria armamentului și pentru înțelegerea mediului social românesc din sudul Transilvaniei medievale. Descoperirea a fost făcută întâmplător, cu prilejul unor lucrări agricole, în punctul numit Cături, situat la aproximativ un kilometru și jumătate …
Citește mai multMormântul tumular dacic de la Călan, descoperit la Streisângeorgiu, este una dintre descoperirile arheologice importante pentru înțelegerea ritualurilor funerare din Dacia preromană. Complexul a fost identificat în anii 1975–1976, în timpul unor cercetări arheologice dedicate unei necropole medievale. La început a fost interpretat ca mormânt roman, însă analiza inventarului funerar a dus ulterior la reîncadrarea sa în a doua vârstă …
Citește mai multBiserica „Adormirea Maicii Domnului” din Chitid, comuna Boșorod, județul Hunedoara, este unul dintre monumentele istorice ale Văii Luncanilor. Lăcașul este înscris pe Lista Monumentelor Istorice cu codul HD-II-m-B-03292, iar în Repertoriul Arheologic Național apare are codul 88485.03. Biserica se află în satul Chitid, localitate aparținătoare comunei Boșorod. Hramul lăcașului este „Adormirea Maicii Domnului”, același hram întâlnit și la alte biserici …
Citește mai multBiserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Luncani, comuna Boșorod, județul Hunedoara, este unul dintre monumentele istorice ale Văii Luncanilor. Lăcașul figurează pe Lista monumentelor istorice având codul HD-II-m-B-03361 și este datat oficial în secolul al XVIII-lea. Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este legată de istoria locală a cătunelor din jurul Boșorodului, inclusiv de comunitățile din Valea Luncanilor. …
Citește mai multBiserica din Streisângeorgiu se numără printre monumentele medievale importante ale Văii Streiului, atât prin vechimea sa, cât și prin legăturile cu lumea cnezilor și nemeșilor români din Țara Hațegului. Monumentul a atras atenția istoricilor prin arhitectură, pictură și prin inscripțiile care păstrează numele unor ctitori din prima parte a secolului al XV-lea. Un moment important în istoria cercetării monumentului medieval …
Citește mai multPeștera Cioclovina, aflată în comuna Boșorod, este unul dintre cele mai importante repere naturale și arheologice din Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina. Situată în apropierea cetăților dacice din Munții Orăștiei, peștera face parte dintr-un areal în care patrimoniul natural, urmele preistorice și monumentele antice se suprapun într-un mod rar întâlnit. Zona Boșorodului este cunoscută mai ales prin cetatea dacică Piatra Roșie, …
Citește mai multCetatea dacică Piatra Roșie, aflată pe teritoriul comunei Boșorod, în zona satului Luncani, este una dintre cele șase fortificații dacice din Munții Orăștiei incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Ridicată pe masivul stâncos Piatra Roșie, într-un loc greu accesibil și apărat natural de versanți abrupți, cetatea făcea parte din sistemul defensiv al Regatului Dac, alături de Sarmizegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Bănița …
Citește mai mult