Petru Groza și procesul de la Streisângeorgiu: despăgubiri de 136.000 lei decise de tribunal

Procesul desfășurat la Deva în anii ’30, având ca punct de plecare conflictul din consorțiul de la Streisângeorgiu, capătă o semnificație aparte prin identitatea unuia dintre protagoniști: dr. Petru Groza, personalitate care avea să joace un rol major în istoria politică a României. Consorțiul, cunoscut sub denumirea „Streiana”, funcționa deja în anul 1926, fiind implicat în activități economice locale și …

Citește mai mult

44 de ani de la hirotonia protopopului Antonie Budiul din Streisângeorgiu

Antonie Budiul s-a născut în jurul anului 1950. A urmat cursurile unei instituții de învățământ teologic superior, obținând licența în teologie. Parcursul său academic l-a condus spre preoție, vocație pe care a îmbrățișat-o în primăvara anului 1982. La 8 mai 1982, a fost hirotonit diacon, iar a doua zi, pe 9 mai, a primit hirotonia întru preot. Ambele slujbe au …

Citește mai mult

Țărani din Streisângeorgiu și Boșorod, uciși la alegerile din 1926. Reacțiile lui Maniu și Aurel Vlad

Alegerile pentru consilieri județeni organizate în anul 1926, în comuna Ruși din județul Hunedoara, au degenerat într-un episod violent, soldat cu numeroși răniți și cu moartea a doi țărani din Streisângeorgiu și Boșorod. Evenimentele au fost relatate pe larg de presa locală, regională și centrală, devenind rapid un subiect major de dispută politică. La secția de votare din Ruși urmau …

Citește mai mult

Sânziana Ilona, povestitoarea din Boșorod

Printre culegerile importante realizate de Institutul de Folclor în a doua jumătate a secolului XX stă la loc de frunte şi culegerea de basme auzite din gura povestitoarei Sânziana Ilona din satul Boşorod. Născută în 1913, Sânziana Ilona şi-a trăit copilăria în casa părinţilor ei, care erau vestiţi în tot satul pentru basmele şi cântecele pe care le ştiau. În …

Citește mai mult

Comuna Boșorod, prezentare generală

Comuna Boșorod, situată în județul Hunedoara, cuprinde 9 sate: Boșorod și Chitid cele mai populate, urmate de Bobaia, Luncani, Ursici, Cioclovina, Alun, Prihodiște și Tîrsa. Boșorod, denumit și Chitidul Superior, este reședința de comună și cea mai mare așezare. S-a format prin unirea a trei cătune și este atestat documentar din 1733. Chitid, al doilea sat ca populație, este atestat …

Citește mai mult

Biblioteca din Streisângeorgiu, printre cele mai bogate din Țara Hațegului, în 1928

Printre cele mai bine dotate biblioteci din Țara Hațegului, în perioada interbelică, se afla și cea din Streisângeorgiu. În bibliotecă aflăm că existau un număr de 199 de cărţi, din care 50 în limba română, celelalte 149 erau în limba maghiară. Printre cărțile în limba română se regăseau, cu preponderență, cele ale scriitorilor clasici ca: Poezii de Vasile Alecsandri, Poveşti şi povestiri de Adam …

Citește mai mult

Medici renumiți care au profesat la Călan în secolul XX

Călanul nu este un oraș mare. Cu toate acestea, în decursul secolului XX, prin cabinetele și sălile sale de operație au trecut medici a căror activitate a depășit cu mult granițele unui orășel industrial din județul Hunedoara. Printre primele nume care merită amintite se află Emil Rațiu, medic principal la Uzina „Victoria” din Călan, în anii de dinainte de 1950. …

Citește mai mult

Gheorghe Culenco, căpitanul echipei „Victoria” Călan care a jucat cu Steaua și a scris versuri

Gheorghe Culenco s-a născut pe 13 aprilie 1934 la Chișinău și a murit pe 7 octombrie 2000 în Călan. A fost fotbalist, furnalist și poet. A scris versuri pe care nu le-a publicat în timpul vieții. A urmat Școala Profesională Siderurgică din Reșița, pe care a absolvit-o în 1950 cu specializarea în modelărie, apoi, în 1954, Școala Medie Tehnică Siderurgică …

Citește mai mult

Istoria orașului Călan

Călan este un oraș în județul Hunedoara, situat pe valea râului Strei, la aproximativ 20 de kilometri nord de Hațeg și 30 de kilometri sud de Deva. Orașul reunește astăzi treisprezece localități, dintre care unele sunt atestate documentar din Evul Mediu. Istoria sa acoperă un arc lung, de la așezările preistorice din dealul Măgura până la industria siderurgică a secolului …

Citește mai mult

Băcia, 1958: satul lui Petru Groza, între doliu și colectivizare

La Conferința Națională a Femeilor din 1958, printre delegatele care au luat cuvântul s-a aflat și Sofia Cazacu, țărancă din comuna Băcia, regiunea Hunedoara, membră a întovărășirii agricole locale. A urcat la tribună cu doliul după un om pe care satul îl știa de mic. Petru Groza s-a născut la Băcia, în familia preotului ortodox Adam Groza. Strămoșii săi au …

Citește mai mult

Acordul de la Băcia din 24 septembrie 1935

Acordul de la Băcia, semnat la 24 septembrie 1935, a fost un demers politic al unor organizații democratice din România interbelică, menit să răspundă ascensiunii fascismului și ideologiilor revizioniste. Printre susținătorii acestuia s-a numărat și Petru Groza, lider al Frontului Plugarilor. Petru Groza și implicarea sa politică Petru Groza (1884-1958) a fost o figură complexă a politicii românești. S-a născut …

Citește mai mult

Ionel Amăriuței, Gelu Stancu și preotul Silviu Crișan, în rapoartele PCR: «își petrec nopțile în chefuri și beții»

Un raport al Biroului Comitetului Orășenesc PCR Călan din martie 1976, păstrat în Arhivele Naționale, consemnează nominal un grup de locuitori ai orașului cu un comportament considerat necorespunzător: „avem în oraș oameni care stau ore în șir, așa cum zic ei: «la o taină» sau «la o șuietă», cum este cazul profesorului Stancu Gelu, a lui Amăriuței Ionel, Crișan Silviu, …

Citește mai mult

Profesorul Vasile Miclea, mustrat de PCR: «activitatea a slăbit»

La începutul anului școlar 1971, Vasile Miclea sosea la Călan ca profesor debutant, absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport din București. Momentul a fost consemnat într-un articol semnat de profesorul Silviu Guga, publicat în ziarul „Drumul socialismului” din 26 septembrie 1971, sub titlul „Debut în catedră”. Guga nota emoțiile primelor ore de curs, diferența dintre pregătirea din facultate …

Citește mai mult

56 de nume, sute de sarcini. Cum era împărțit un oraș între membrii de partid

Într-un dosar păstrat în fondul arhivistic al Partidului Comunist Român, Comitetul Județean Hunedoara, se află o notă internă care cuprinde repartizarea sarcinilor pe membrii Comitetului Orășenesc de Partid Călan până la sfârșitul anului 1977 și este semnată de secretarul Hodorog Ionel. Nu este un document propagandistic, nu conține discursuri sau lozinci. Este un document strict operativ: o listă nominală, cu …

Citește mai mult

Cine a contribuit la repararea bisericii din Sâncrai în 1923? Lista celor 137 de familii ale satului

În anul 1922, biserica ortodoxă din Sâncrai avea nevoie urgentă de reparații. Consiliul parohial, condus de preotul George Rain, a hotărât să solicite contribuția enoriașilor pentru acoperirea cheltuielilor. Fiecare familie urma să plătească 30 de lei, o sumă modestă, dar semnificativă în contextul economic al României postbelice, aflată în plin proces de refacere după Primul Război Mondial și de integrare a Transilvaniei …

Citește mai mult

O dinastie preoțească: Ieronim si Eugen Uiețiu din Streisângeorgiu

Eugen Uiețiu a fost un preot ortodox român din Transilvania, fiul preotului Ieronim Uiețiu, personalitate culturală și teologică, implicată în activitatea ASTRA, unde a fost membru. Originea și educația Eugen Uiețiu s-a născut pe 20 septembrie 1902 în localitatea Streisângeorgiu, județul Hunedoara, într-o familie de preoți. Tatăl său, preotul Ieronim Uiețiu (1859–1928), a slujit aceeași parohie timp de 47 de …

Citește mai mult

Cenaclul Flacăra la Călan, 1985: premiera unui cântec dedicat lui Bacovia și 8.690 de spectatori pe stadion

În anul 1985, Cenaclul Flacăra a susținut două spectacole la Călan, ambele consemnate în revista „Flacăra”. Prima prezență a avut loc la 21 aprilie 1985, ora 17, pe stadionul din localitate, în fața a 3.090 de spectatori. A doua întâlnire s-a desfășurat la 3 iunie 1985, ora 19, tot pe stadion, cu 5.600 de participanți. 21 aprilie 1985, debutul turneului …

Citește mai mult

Regele Mihai I și Regina Mamă Elena, în vizită la bisericile din Strei și Streisângeorgiu, noiembrie 1940

În zilele de 9 și 10 noiembrie 1940, Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Mamă Elena au vizitat județul Hunedoara. Conform Comunicatului nr. 8 al Casei M.S. Regelui, datat 14 noiembrie 1940, suveranul și regina mamă „au vizitat Castelul Hunedoara, precum și Bisericile: Sf. Marie Orlea, Streiul, Streisângeorgiu și Denuș din județul Hunedoara.” Vizita a fost precedată de o …

Citește mai mult

Un ofițer de Securitate din Streisângeorgiu a deschis prima acțiune de urmărire a preotului Pálfi Géza

Prima acțiune de urmărire a preotului romano-catolic Pálfi Géza a fost deschisă de un ofițer de Securitate originar din Streisângeorgiu, sat care aparține astăzi orașului Călan. Informația apare în volumul semnat de Denisa Bodeanu și Novák Csaba Zoltán, Clopotul amuțit. Preotul Pálfi Géza – o viață supravegheată de Securitate (Editura Pro-Print, Miercurea Ciuc, 2011), și este confirmată de Arhiva CNSAS. …

Citește mai mult

Uniunea Femeilor Antifasciste din România: filiala Călan, una dintre primele înființate în țară

Înființată la 15 aprilie 1945, din inițiativa Anei Pauker, Uniunea Femeilor Antifasciste din România (UFAR) a fost prima organizație feminină importantă a mișcării comuniste din România. Conform statutului, UFAR își propunea obținerea solidarității tuturor femeilor din țară. În plan extern, organizația urmărea stabilirea unor contacte cu celelalte organizații antifasciste ale femeilor din țările considerate democratice. Membrele trebuiau să achite o …

Citește mai mult