Constantin Bursan, ctitor de biserici în Batiz și Strei mort în penitenciar

Constantin Bursan s-a născut la 21 mai 1888, în Giurgiu. A studiat la Liceul „Matei Basarab” din București și la Școala fiilor de militari din Iași, după care a urmat studii juridice și economice la Universitatea din Bruxelles, între 1911 și 1914. În 1915 s-a căsătorit cu Alexandrina Carmen Ciucurescu, artistă dramatică. Nu au avut copii. După Primul Război Mondial …

Citește mai mult

Ioan Opriș, misionarul din Batiz condamnat de două ori pentru apartenența la Oastea Domnului

Ioan Opriș s-a născut în octombrie 1907, în localitatea Ighiu din județul Alba, fiu al lui Vasile și al Sofiei. A fost unul dintre liderii Oastei Domnului la nivel național, deținut politic și misionar activ în aproape toate regiunile țării. În 1927, la 20 de ani, a luat primul contact cu revistele mișcării creștine. A renunțat la meseria de cârciumar …

Citește mai mult

Maria Șinca, membră fondatoare a Reuniunii Femeilor Hunedorene

Maria Șinca, născută Popovici, a fost una dintre cele mai active femei din zona Călanului în activitatea culturală și filantropică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. A fost membră fondatoare a Reuniunii Femeilor Române din Comitatul Hunedoarei și afiliată totodată Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). Conform statutului, reuniunea își propunea, în …

Citește mai mult

400 de Florini donație din partea lui Carol I pentru sătenii din Sâncrai, devastați de incendiu în 1886

În vara anului 1886, un incendiu a distrus o parte dintre locuințele din comuna Sâncrai, județul Hunedoara. Printre consecințe s-a numărat și un conflict neașteptat între comunitate și învățătorul local. La acea vreme, salariul dascălilor era achitat direct de părinții elevilor. Cei afectați de foc l-au rugat pe învățător să renunțe la contribuție. Acesta a acceptat să amâne plata cu …

Citește mai mult

Franz D’André, chimistul care a lucrat la Wedgwood și a condus cea mai mare fabrică de faianță din Transilvania

În 1805, un meșter originar din Triest pe nume Georg D’André s-a stabilit la Batiz, un sat de pe malul Streiului, în apropiere de Călan. A venit după ani petrecuți la o manufactură din Košice și un scurt popas la Bobâlna, unde deținuse un atelier de pipe. În Batiz, colaborarea sa cu baronul Nalátzy József (1748–1822), proprietarul moșiei locale, a …

Citește mai mult

Călan, 1934–1941: de la nunta unui industriaș la tribunalul militar

În decembrie 1934, primăria comunei Călan din județul Hunedoara a fost scena unui eveniment monden puțin obișnuit pentru o localitate industrială din Transilvania: cununia civilă a lui Max Auschnitt, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România interbelică. Martorul mirelui era Virgil Madgearu, fost ministru de finanțe. Câțiva ani mai târziu, angajații aceleiași uzine pe care Auschnitt o …

Citește mai mult

Moara lui Petru Groza, naționalizată și trecută în administrarea comunei Crișeni (Călan)

Un document din 28 august 1948 consemnează preluarea de către stat a morii din Strei, fosta proprietate a premierului comunist, și reglementarea taxei de energie pentru noii administratori. La 28 august 1948, primăria comunei Crișeni din județul Hunedoara trimitea o adresă oficială către Ministerul Industriei – Serviciul de Impunere din București, cu numărul de referință 38.497/1948. Documentul, semnat de primarul …

Citește mai mult

Comandamentul Unic al comunei Crișeni: cum s-a organizat supravegherea electorală în România comunistă

Pe data de 12 martie 1948, Romulus Tăroi, primarul comunei Crișeni (astăzi stradă a orașului Călan) din județul Hunedoara, consemna într-un proces-verbal constituirea unui organism nou, caracteristic epocii: Comandamentul Unic Comunal. Documentul a fost emis ca urmare a ordinului Preturei Plășii Hunedoara cu nr. 515/1948, la rândul său derivat din ordinul Prefecturii Județului Hunedoara, cabinet nr. 98/1948. Directivele porneau de …

Citește mai mult

Voluntarii din zona Călan în Legiunea Română din Italia

Printre soldații care au luptat în Legiunea Voluntarilor Români din Italia se numără și locuitori din satele care formează astăzi orașul Călan, din județul Hunedoara. Toți au fost decorați prin Decretul regal nr. 4.190 din 21 decembrie 1931. Legiunea Voluntarilor Români din Italia a fost o mare unitate militară alcătuită dintr-un corp de voluntari de naționalitate română, cu drapel propriu, …

Citește mai mult

Sântămăria de Piatră, șapte secole de istorie pe Valea Streiului

Sântămăria de Piatră, cunoscută în trecut sub denumirile Kőboldogfalva în limba maghiară și Mariensdorf în limba germană, este un sat aparținând orașului Călan, situat pe Valea Streiului, în județul Hunedoara. Localitatea este atestată documentar în anul 1346 și s-a dezvoltat în apropierea unei cariere de piatră folosite inclusiv pentru construcțiile dacice din zonă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost …

Citește mai mult

Literatura creștină în zona Călan în prima jumătate a secolului XX

Zona Călan, situată în Țara Hațegului, a avut de-a lungul timpului o activitate religioasă și culturală constantă. Pe teritoriul său se află două dintre cele mai vechi biserici medievale din piatră din România, la Strei și Streisângeorgiu, care au făcut obiectul unor studii publicate în reviste de specialitate precum Transilvania, History sau Revista Istorică. ASTRA și implicarea clerului local După …

Citește mai mult

Sâncrai – file de istorie dintr-un sat atestat în 1320

Sâncrai este un sat ce aparține administrativ de orașul Călan din județul Hunedoara, atestat documentar în 1320. În evul mediu, satul a avut o biserică parohială romano-catolică, cu hramul Sfântul Rege Ștefan. În secolul al XV-lea localitatea a fost distrusă de incursiunile otomane.   Istoric Pe parcursul istoriei sale, Sâncrai a trecut prin mai multe reorganizări administrative. Până în anul 1950, …

Citește mai mult

Batiz, scurtă istorie a unui sat din județul Hunedoara

Batiz (mai demult Bătiz, Bătizu, în germană Batiz, Batiss, în maghiară Batiz, Batizfalva, Sajtostelek) este un sat ce aparține orașului Călan din județul Hunedoara, Transilvania, România. Satul este situat la nord de orașul Călan și este atestat documentar din anul 1404. Istorie În vara anului 1968, cercetătorii Magdalena Bunta și Paul Gyulai au descoperit în Batiz vestigiile unei manufacturi de …

Citește mai mult

Streisângeorgiu, scurtă istorie a unui sat medieval

Streisângeorgiu (în germană: Sankt Georg, în maghiară: Szentgyörgy) este un sat situat în județul Hunedoara, Transilvania, România, parte a orașului Călan Istorie Satul Streisângeorgiu este atestat documentar în anul 1377. Începând cu anul 1968, satul a fost declarat localitate componentă a orașului Călan, anterior fiind reședința comunei cu același nume. În 1920, numărul de locuitori era de 748, iar primarul …

Citește mai mult

Vizita lui Nicolae Ceaușescu la Călan în 1982

Vizita lui Nicolae Ceaușescu la Călan, relatată în Scânteia, România liberă, Drumul socialismului și alte oficioase ale PCR la 4 septembrie 1982, a fost prezentată ca o sărbătoare a industriei românești și a politicilor de dezvoltare. Orașul era pregătit cu „portrete ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, ale tovarășei Elena Ceaușescu, stegulețe roșii și tricolore”, iar în întâmpinare răsunau lozinci precum „Ceauşescu …

Citește mai mult

Moisă Ocolișan, poetul-soldat din Valea Sângeorgiului care a descris frontul din Galiția

Moisă Ocolișan, originar din satul Valea Sângeorgiului, localitate care aparține în prezent orașului Călan, a lăsat una dintre puținele mărturii poetice locale despre experiențele românilor din armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial. Născut, cel mai probabil, în jurul anilor 1894–1895, într-o familie de țărani din Valea Sângeorgiului, Moisă Ocolișan a participat la campaniile militare desfășurate în Galiția, una dintre …

Citește mai mult

Alexandru Drăghici, fost acuzator public pe lângă Tribunalul Poporului, „susținut cu însuflețire” de furnaliștii din Călan

În anii care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, manifestațiile organizate în cadrul uzinei reflectau climatul politic al epocii, dominat de propaganda Partidului Comunist Român și de eliminarea treptată a opoziției politice. În presa vremii erau consemnate acțiuni publice organizate în rândul muncitorilor din uzină, unde participanții, mobilizați de organizațiile de partid și sindicale, scandau lozinci împotriva liderilor partidelor …

Citește mai mult

Pastorul Ioan Gagea și confruntările cu Securitatea în perioada comunistă

Pastorul Ioan Gagea, una dintre figurile cunoscute ale comunității penticostale din Călan, a evocat în volumul „Jurnalul unui slujitor”, tipărit în regie proprie în 2019, mai multe episoade legate de relația tensionată dintre cultele religioase și autoritățile comuniste. Relatările sale descriu presiunile exercitate de Securitate asupra liderilor religioși în perioada regimului comunist, dar și refuzul său de a colabora cu …

Citește mai mult

Începuturile comunității penticostale din Călan și împrejurimi

După cel de-al doilea război mondial, în România s-a conturat o perioadă de reconfigurare spirituală și religioasă, marcată de apariția și dezvoltarea mai multor mișcări creștine. În diferite regiuni ale țării au început să se afirme grupări precum „Oastea Domnului”, inițiată de preotul Iosif Trifa, dar și comunitățile „Creștini după Evanghelie”, coordonate de Tudor Popescu. În județul Hunedoara, primele idei …

Citește mai mult

Artiști din Capitală la Călan. Festivalul „Sub arcuri de lumini”, un eveniment cultural de amploare în 1985

În septembrie 1985, orașul Călan a găzduit ediția a X-a a Festivalului cultural-educativ „Sub arcuri de lumini”, manifestare organizată între 8 și 15 septembrie de Consiliul orășenesc de cultură și educație socialistă. Evenimentul a fost prezentat de presa vremii drept unul dintre cele mai importante momente culturale organizate în localitate, atât prin amploarea participării, cât și prin nivelul artistic al …

Citește mai mult