Info Călan – Informațiile curg de aici

La începutul anului școlar 1971, Liceul din Călan primea în colectivul său două cadre didactice tinere, aflate la primul contact cu activitatea de la catedră. Momentul a fost descris într-un articol semnat de profesorul Silviu Guga și publicat în ziarul „Drumul socialismului”, din 26 septembrie 1971, sub titlul „Debut în catedră”. Articolul descria emoțiile începutului de drum pentru absolvenții de …

Primul Război Mondial a avut un impact major asupra comunităților românești din Transilvania, inclusiv asupra a satelor care formează astăzi orașul Călan. Un studiu realizat pe baza statisticilor din arhiva ASTRA și a cercetării istoricului și publicistului Teodor V. Păcăţian, publicată în volumul „Jertfele românilor din Ardeal în războiul mondial” (1923), oferă o imagine detaliată asupra pierderilor umane și sociale …

După Revoluția din decembrie 1989, orașul Călan a intrat într-o nouă etapă administrativă și politică. Schimbarea regimului comunist a adus reorganizarea administrației locale și revenirea alegerilor libere pentru funcțiile de primar și consilier local. În perioada imediat următoare Revoluției, conducerea administrației locale a fost asigurată prin numiri provizorii. Printre cei care au ocupat funcția de primar interimar s-a aflat Leontin …

În zilele Revoluției din decembrie 1989, o parte importantă a documentelor fostului Departament al Securității Statului din județul Hunedoara a fost distrusă, prin ordin direct, în cadrul unei acțiuni de eliminare a materialelor operative. Potrivit unei note aflate în Arhiva SRI, dosarul „Fond Documentar Comisia Decembrie 1989”, volumul 13, în data de 22 decembrie 1989, în jurul orei 13:00, din …

Nicolae Iorga, una dintre marile personalități ale culturii române, a lăsat în scrierile sale de călătorie pagini importante despre zona Călanului. La începutul secolului al XX-lea, istoricul a trecut prin valea Streiului și a notat impresii despre sate, biserici vechi, portul oamenilor și activitatea industrială legată de prelucrarea fierului. În descrierea drumului, Iorga amintește Sâncraiu, Călanul Mic și Călanul Mare, …

Poetul creștin Traian Dorz, una dintre figurile importante ale mișcării religioase „Oastea Domnului”, a avut o legătură puternică și cu zona Călanului, unde s-a stabilit în anii grei ai regimului comunist și de unde a fost din nou arestat de Securitate. Traian Dorz s-a născut la 25 decembrie 1914, în satul Livada Beiușului, comuna Mizieș, județul Bihor, într-o familie de …

Biblioteca Clubului „11 Iunie” a Sindicatului Uzinei Metalurgice „Victoria” din Călan reprezenta, în anul 1949, unul dintre cele mai active centre culturale muncitorești din zonă, fiind prezentată în revista „Călăuza Bibliotecarului” ca un exemplu de organizare și implicare în viața culturală locală . Clubul „11 Iunie”, denumit după ziua naționalizării întreprinderilor, funcționa în fosta clădire a „cazinoului”. După schimbările politice …

Inginer, inventator și pionier al aviației române și mondiale, Aurel Vlaicu, născut în comuna Binținți din județul Hunedoara, localitate care îi va purta ulterior numele, a survolat în 1912 Uzina „Victoria” din Călan. Relatarea lui Vlaicu, consemnată de ziarul „Libertatea” din Orăștie, oferă detalii despre trecerea sa prin zonă: „Când am fost pe la Călan, văzând că au rămas tare …

În iunie 1930, colonia muncitorească din Călan a devenit scena unei ample manifestări dedicate încoronării regelui Carol al II-lea, moment care marca revenirea monarhului în țară și preluarea tronului de la fiul său, Mihai. Evenimentul a mobilizat întreaga comunitate locală, într-o atmosferă festivă. Ceremonia a debutat în grădina lui Wollmann, loc de întâlnire cunoscut al locuitorilor. Aici s-a desfășurat adunarea …

Moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, la 19 martie 1965, la București, a fost prezentată oficial ca un moment de doliu național. Lider al Partidului Muncitoresc Român și figură centrală a regimului comunist după 1948, Gheorghiu-Dej a condus România într-o perioadă de transformări radicale, marcate de industrializare accelerată și control politic strict. În orașele industriale, precum Călan, reacțiile la dispariția sa nu …

La scurt timp după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, scena politică din România a intrat într-o fază de confruntare deschisă între partidele de stânga și formațiunile istorice. În marile centre industriale, inclusiv în zona Hunedoarei, au fost organizate manifestații prin care se cerea tragerea la răspundere a celor considerați vinovați pentru pierderile teritoriale și dezastrul țării. Comuna Călan, important …

Evenimentele din 1848 au avut consecințe dramatice și în satele care alcătuiesc astăzi orașul Călan. Dincolo de confruntările politice și militare, documentele păstrate în arhive arată impactul direct asupra comunităților locale, atât în plan uman, cât și material. Pierderile de vieți omenești au fost considerabile. În total, 165 de persoane au murit în timpul revoluției. Cele mai afectate localități au …

După instaurarea regimului comunist, administrația locală din România a fost supusă unui proces rapid de uniformizare ideologică. Printre măsurile impuse s-a numărat și obligativitatea afișării în instituțiile publice a portretelor liderilor politici și ale demnitarilor regimului. Un document datat 23 martie 1948, provenit din comuna Crișeni, oferă o imagine concretă asupra modului în care astfel de dispoziții erau aplicate la …

Descoperit în toamna anului 1967, în zona „După Vii” din Călanul Mic, tezaurul monetar medieval rămâne una dintre cele mai importante mărturii privind economia și circulația banilor în Transilvania secolelor XVI–XVII. Descoperirea s-a produs întâmplător, în urma lucrărilor agricole, într-un perimetru cunoscut pentru vestigii istorice. Monedele au fost depuse într-un recipient ceramic de dimensiuni reduse, din pastă fină, și protejate …

Victor Niță s-a născut la 6 noiembrie 1941, în comuna Grivița (Vaslui), stabilindu-se din 1947 la Hunedoara, unde și-a format parcursul educațional și profesional. După absolvirea Facultății de Limbă și Literatură Română a Universității din București (1968), a revenit la Hunedoara, activând inițial în domeniul cultural, înainte de a se consacra în presa scrisă. Momentul decisiv în carieră îl reprezintă …

Profesorul, prozatorul și culegătorul de folclor Ion Marinescu consemna, într-un text publicat în ziarul „Cuvîntul liber” (nr. 337 din 2 aprilie 1991), un episod semnificativ pentru începuturile tranziției economice de după 1989. Sub titlul „O virgulă nevinovată” (?!), relatarea surprinde, într-o notă ironică și reflexivă, modul în care semnele de punctuație au fost transformate în instrumente de avantaj comercial. Situația …