Info Călan – Informațiile curg de aici

În zilele de 17 și 18 martie 1934, județul Hunedoara a primit vizita ministrului de industrie și comerț Nicolae Theodorescu, eveniment consemnat în presa vremii drept unul deosebit pentru comunitățile industriale din zonă. Oficialul a parcurs mai multe localități, fiind însoțit de deputații Constantin Bursan și Iuliu Nasta, precum și de alți reprezentanți ai administrației și ai mediului politic. Delegația …

Ion D. Enescu (cunoscut și ca I.D. Enescu; n. 17 februarie 1884, Curtea de Argeș – d. 1973, București) a fost unul dintre arhitecții importanți ai României interbelice, implicat în proiectarea unor edificii publice precum Teatrul Dramatic din Galați și Palatul Arhiepiscopal din Constanța. A avut un rol administrativ major ca subsecretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice și ca …

Radu Ciuceanu, istoric, membru fondator al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România (AFDPR), în ianuarie 1990; director-fondator al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului (1993). Membru de onoare al Academiei Române. Între 1948 -1963 a fost deținut politic, după ce a activat timp de doi ani în Mișcarea Națională de Rezistență Anticomunistă din Oltenia. După eliberare a continuat să fie supravegheat de …

Un document al Securității din 23 aprilie 1981 consemnează numele unor persoane din județul Hunedoara despre care autoritățile afirmau că intenționau să plece temporar în străinătate și să nu se mai întoarcă în România. Lista, întocmită pe baza informațiilor transmise de Inspectoratul de Securitate al Județului Hunedoara, cuprinde zeci de persoane din Deva, Hunedoara, Simeria, Orăștie, Călan și alte localități. …

În anul 1957, la Uzina „Victoria” din Călan a fost pusă în funcțiune instalația „Carbofluid”, destinată producerii semicocsului în reactoare cu pat fluidizat. Două lucrări de sinteză publicate în anii 1980 prezintă instalația drept prima și cea mai mare de acest tip din Europa. Instalația a fost realizată de inginerul Dumitru D. Ionescu. Semicocsul este un combustibil solid obținut prin …

În septembrie 1982, Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România a consemnat vizita de lucru efectuate de Nicolae Ceaușescu în județul Hunedoara. Ultima zi a vizitei a fost consacrată unității metalurgice din Călan. Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România prezenta Călanul ca „centru siderurgic în plină dezvoltare”. Nicolae Ceaușescu a sosit aici împreună cu Elena Ceaușescu și cu mai mulți membri …

Petru Bora a fost profesor de istorie, director adjunct la Școala Generală din Călan și primar al orașului între 1996 și 2000. În istoria administrativă a Călanului, numele său este legat de alegerile locale din 1996, când a câștigat funcția de primar ca independent. Contextul electoral de după 1989 a fost unul diferit de cel de astăzi. Primele alegeri locale …

Meitner Gizella s-a născut la 7 octombrie 1914, în comuna Călan. Viața ei a fost marcată de pierderea tatălui, de cele două războaie mondiale și de deportarea în Uniunea Sovietică, în ianuarie 1945. Rămasă orfană de tată la vârsta de un an, Gizella a crescut într-o familie numeroasă, cu șase copii. Tatăl, Meitner Rudolf, a murit pe front, în Primul …

Nicolae Itul s-a născut la 10 decembrie 1923 în Sălașul de Sus, județul Hunedoara. Provenea dintr-o familie de țărani, tatăl și bunicul fiind fierari. Copilăria sa a fost legată de munca agricolă, păstorit și viața în mediul montan din zona Retezatului. Primele sale lecturi au fost cărți populare, citite la lumina lămpii cu petrol. Între 1936 și 1939 a urmat …

Emil Câmpeanu și Lucia Câmpeanu au făcut parte din generația de specialiști formați în anii postbelici, care și-au desfășurat o parte importantă a activității profesionale la Călan. El a lucrat în industria siderurgică, în cadrul Combinatului Siderurgic din localitate, iar ea a predat matematică în unitățile de învățământ din oraș. Emil Câmpeanu s-a născut la 30 noiembrie 1931, la Sebeș, …

La 14 septembrie 1942, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, Mitropolitul Nicolae al Ardealului a săvârșit sfințirea bisericii noi din Batiz, județul Hunedoara. Evenimentul a avut loc în continuarea slujbei din 13 septembrie, când ierarhul sfințise biserica din Crișeni. În localitatea Batiz (astăzi sat din UAT Călan), Mitropolitul a fost însoțit de Constantin Bursan, principalul ctitor al noului lăcaș de cult. …

În anul 1959, revista „Femeia” publica o scrisoare deschisă adresată Facultății de Medicină din Târgu Mureș, semnată de Comisia de femei din cadrul Uzinei „Victoria”-Călan. Materialul o avea în centru pe doctorița Hilda Domșody, unul dintre cadrele medicale tinere ajunse în Călan în perioada dezvoltării industriale a orașului. Scrisoarea era semnată de Comisia de femei din cadrul Uzinei „Victoria”-Călan, în …

Un document din 12 martie 1570 consemnează punerea în stăpânire asupra unor părți de moșii din comitatul Hunedoara. Actul a fost întocmit de Iacob de Kerztur și Ioan Bachy, notari ai cancelariei mari, și este păstrat la Arhivele Naționale ale României – Cluj, în Fondul fideicomisionar Jósika, Seria 1 – Documente medievale. Raportul era adresat lui Ioan al II-lea, regele …

Călanul industrial nu s-a schimbat doar prin extinderea uzinei. Orașul a fost modernizat prin clădiri de producție, blocuri, drumuri, spații comerciale sau spații culturale. În spatele lor au stat arhitecți, ingineri și tehnicieni ale căror nume au rămas puțin cuteness astăzi. Înaintea proiectelor postbelice, Călanul apare în documentele legate de arhitectul Ion Giurgea. Raportul „Arhiva de arhitectură: căminele interbelice” menționează …

Manufactura de ceramică fină de la Batiz a funcționat între anii 1814 și 1865. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, produsele realizate aici au fost cunoscute în Transilvania și în afara provinciei, fiind desfăcute prin sucursale din Sebeș, Sibiu, Făgăraș, Brașov, Timișoara, Vârșeț și București. Batizul era cunoscut pentru ceramica de uz casnic, de la vase obișnuite până la …

Familia Arca din Densuș apare în documentele medievale ale Țării Hațegului într-o perioadă în care vechile familii cneziale românești încercau să își păstreze sau să își întărească drepturile asupra pământurilor. Un studiu semnat de Adrian Andrei Rusu și Ioan Aurel Pop, publicat în Acta Musei Napocensis, urmărește istoria acestei familii de la sfârșitul secolului al XV-lea până la începutul secolului …

Familia Cândea, cunoscută în documentele maghiare și sub formele Kendeffy, Kendefi sau Kendefy, a fost una dintre vechile familii cneziale ale Transilvaniei. Originea ei este legată de Râu de Mori, în Țara Hațegului, unde familia a avut curți, moșii și biserici. Numele Kendeffy înseamnă „fiul lui Kende”. În română, familia este cunoscută sub numele Cândea sau Cânde. Ramura superioară a …