Prima acțiune de urmărire a preotului romano-catolic Pálfi Géza a fost deschisă de un ofițer de Securitate originar din Streisângeorgiu, sat care aparține astăzi orașului Călan. Informația apare în volumul semnat de Denisa Bodeanu și Novák Csaba Zoltán, Clopotul amuțit. Preotul Pálfi Géza – o viață supravegheată de Securitate (Editura Pro-Print, Miercurea Ciuc, 2011), și este confirmată de Arhiva CNSAS.
Kerestes Martin, ofițerul de Securitate din Streisângeorgiu
Este vorba despre Kerestes Martin, născut pe 22 octombrie 1927 în Streisângeorgiu, fiul lui Grigore și Ana, decedat în 1970 la Cluj-Napoca. Din 1953 a fost încadrat la Direcția Regională Hunedoara, Secția Raională Alba. La momentul morții, în 1970, deținea gradul de maior la Inspectoratul Județean Alba.
„Cel care a deschis prima acțiune de urmărire a lui Pálfi Géza a fost căpitanul de securitate Kerestes Martin, care se ocupa, la începutul anilor ’60, de problema catolică în cadrul Secției Raionale Alba a M.A.I. Activitatea lui a fost coordonată de maiorul Bartha Carol și de locotenentul-major Iulian Rotariu, șeful Secției Raionale Alba”, se arată în cartea citată.
Cine a fost Géza Pálfi
Géza Pálfi (n. 14 aprilie 1941 – d. 12 martie 1984) a fost preot romano-catolic, deținut politic și victimă a regimului Nicolae Ceaușescu. A fost hirotonit la 5 aprilie 1964 de episcopul Áron Márton, în Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia.
În 1983 a fost reținut și anchetat de Securitate. A decedat în urma bătăilor primite în timpul anchetei. Cazul său a făcut obiectul unui raport Amnesty International privind încălcările libertății de exprimare în România lui Ceaușescu.
În cadrul slujbei duminicale din 24 noiembrie 1985, Papa Ioan Paul al II-lea l-a evocat pe Géza Pálfi alături de alți preoți „nimiciți de brutalitatea orânduirii comuniste”, ridicându-i la rangul de martiri ai națiunilor.