Pastorul Ioan Gagea, una dintre figurile cunoscute ale comunității penticostale din Călan, a evocat în volumul „Jurnalul unui slujitor”, tipărit în regie proprie în 2019, mai multe episoade legate de relația tensionată dintre cultele religioase și autoritățile comuniste.
Relatările sale descriu presiunile exercitate de Securitate asupra liderilor religioși în perioada regimului comunist, dar și refuzul său de a colabora cu organele represive ale statului.
Prima întâlnire cu Securitatea
În memoriile sale, Ioan Gagea amintește prima convocare la Miliție, unde a fost întâmpinat de un ofițer identificat drept colonelul Iacob. Potrivit relatării, ofițerul i-ar fi propus să devină informator al Securității, invocând faptul că era „tânăr”, „inteligent” și avea „priză la popor”.
Pastorului i s-ar fi cerut să semneze un angajament, să primească un nume conspirativ și să participe la întâlniri periodice în case conspirative, unde urma să furnizeze informații despre credincioși, colegi și eventualii cetățeni străini cu care intra în contact.
În schimb, Securitatea promitea recompense financiare între 500 și 1000 de lei lunar, precum și protecție la locul de muncă. Ioan Gagea a consemnat că a refuzat categoric propunerea, afirmând că nu își va trăda niciodată „frații, colegii și neamurile”.
Relatarea surprinde și comparația făcută de pastor cu episodul biblic al trădării lui Iisus de către Iuda, argument folosit pentru a respinge oferta Securității.
A doua convocare
La aproximativ un an după prima întâlnire, Ioan Gagea a fost convocat din nou la sediul Miliției. De această dată, colonelul i-a prezentat o scrisoare trimisă în Statele Unite ale Americii, întrebându-l de ce nu a folosit poșta română.
Pastorul a răspuns că nu avea încredere în sistemul poștal al vremii și că apelase la ajutorul unui cetățean american pentru a expedia documentul. În memoriile sale, Gagea susține că ofițerul l-a amenințat ulterior cu o amendă de 15.000 de lei, echivalentul salariului său pe aproximativ șase luni.
Ioan Gagea descrie că a reacționat ironic, afirmând că o asemenea sancțiune ar determina comunitățile religioase pe care le păstorea să organizeze colecte pentru a-l sprijini financiar. Potrivit propriilor mărturii, colonelul a renunțat la sancțiune și a părăsit biroul fără alte explicații.
Pastorul notează că, la plecare, i-ar fi transmis ofițerului că nu va accepta niciodată să urmeze drumul propus de autorități.
Activitatea pastorală
În documente din anii 2011–2012, Ioan Gagea apare menționat drept pastor al Bisericii Creștine Penticostale din Călan. Într-o scrisoare adresată deputatului Mariana Câmpeanu, el afirma că locuia de aproximativ 50 de ani în zona Călanului și a Țării Hațegului.
În aceeași corespondență, pastorul Ioan Gagea amintea și de frații săi: Ilie Gagea, Mihail Gagea, Aurel Gagea, Simion Gagea și Estera Bărteș, menționați într-un dosar privind despăgubiri pentru un teren situat în municipiul Bistrița.
Documentele arată că familia depusese încă din 1998 cereri pentru acordarea unor despăgubiri aferente unui teren de aproape un hectar situat pe strada Budacului din Bistrița, dosarul fiind analizat ulterior de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Într-o adresă oficială din 2011 sunt menționați membrii familiei beneficiari ai despăgubirilor: Ioan Gagea, Estera Bărteș, Mihail Gagea, Ilie Gagea, Simion Gagea și Aurel Gagea.