Nicolae Iordan s-a născut în luna aprilie 1877, la Sibiu, într-o familie de plugari. La vârsta de doi ani a rămas orfan de tată. Mama sa, deși tânără, nu s-a mai recăsătorit, dedicându-se creșterii singurului ei fiu. Deși nu era originar din Batiz, numele lui Nicolae Iordan este legat de viața școlară și culturală a satului de la începutul secolului …
Citește mai multPetru Șinca (n. 1853, Batiz, județul Hunedoara – d. 1916, Batiz, județul Hunedoara) a fost un preot român, cunoscut pentru activitatea sa în comunitatea din Batiz și pentru implicarea în diverse inițiative culturale și religioase din Transilvania. Date biografice Petru Șinca s-a născut în 1853 în satul Batiz, județul Hunedoara, într-o familie de țărani. A urmat cursurile Seminarului teologic-pedagogic „Andreian” …
Citește mai multVictor Isac, președinte al tineretului universitar PNȚ, a fost arestat prima dată în 1945. Eliberat în anul 1948, printr-un decret de reducere a pedepselor, s-a reîntors în comuna de baștină, Zlaști, Hunedoara, unde a continuat să fie supravegheat Securitate. Fără dreptul de a se angaja în municipiul Hunedoara, a găsit un post de profesor la școala din orașul Călan, unde …
Citește mai multIeronim Guga, originar din satul Bățălar, comuna Bretea Română, s-a numărat între hunedorenii implicați, pe plan local, în evenimentele premergătoare Marii Uniri. A fost comandant al Gărzii Naționale Române din Bățălar, activitate pentru care, în iulie 1941, i-a fost conferită, prin decret regal, Medalia „Ferdinand I” cu spade pe panglică. Distincția era acordată celor care s-au remarcat prin contribuția lor …
Citește mai multComuna Bretea Română, aflată în Valea Streiului, reunește mai multe sate cu o istorie bogată, legată de Țara Hațegului, de domeniile medievale ale cetăților Deva și Hațeg, dar și de evoluția administrativă a Transilvaniei în epoca modernă și contemporană. Urme de locuire veche Descoperirile arheologice arată că teritoriul comunei Bretea Română a fost locuit cu mult înaintea primelor mențiuni documentare …
Citește mai multDealul Măgura Călanului, aflat la nord de orașul Călan, este unul dintre cele mai importante puncte arheologice din zona Văii Streiului. Situl este cunoscut mai ales prin cariera antică de calcar, considerată sursă pentru o parte dintre blocurile de piatră folosite la construcțiile dacice din Munții Orăștiei. Situl este înscris în Repertoriul Arheologic Național sub denumirea „Situl arheologic de la …
Citește mai multStațiunea Aquae din Călan, cunoscută pentru izvoarele sale termale și pentru vestigiile romane asociate, a reprezentat timp de secole unul dintre cele mai importante puncte balneare din Valea Streiului. Menționată în numeroase studii istorice și arheologice din secolele XIX și XX, stațiunea a intrat după 1990 într-un proces accentuat de degradare, în ciuda mai multor inițiative de revitalizare. Stațiunea Aquae …
Citește mai multCenaclul „Radu Stanca” a fost înființat în orașul Călan, județul Hunedoara, în decembrie 1974, și a fost activ timp de zece ani. Inițiativa a fost lansată de profesorul și prozatorul Silviu Guga, împreună cu alți colegi din rândul cadrelor didactice de la liceul și școala generală din localitate: Ion Lupulescu, Gelu Stancu, Ernest Uskar și Ion Marinescu. Activitatea cenaclului Prima …
Citește mai multCorul Siderurgiștilor din Călan a fost o formație corală din Călan, județul Hunedoara, România, care a activat cu precădere în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Înființare și afirmare Prima inițiativă de constituire a unei formații corale la Călan a avut loc în 1919, când muncitorii din localitate au pus bazele unui cor. Această primă încercare nu a reușit …
Citește mai multConstruită în a doua jumătate a secolului al XX-lea, popicăria din Călan, aflată în incinta stadionului orașului, a reprezentat mult timp un punct de atracție pentru muncitorii combinatului siderurgic „Sidermet”. Într-un oraș puternic industrializat, unde activitatea cotidiană era marcată de ritmul furnalelor, popicăria oferea angajaților un loc de relaxare și socializare. Popicăria din Călan, construită în anii 1950, a reprezentat …
Citește mai multÎntr-un dosar al Comitetului Orășenesc al PCR Călan, păstrat la Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale, apare menționată, într-un context strict administrativ, numele Gruia Zoia ,cadru didactic la grădinița din Călan și, totodată, solistă a formației Selena. Documentul în cauză este o dare de seamă a organizației de bază PCR de la Școala generală nr. 2 Călan, privind aplicarea programului …
Citește mai multHidrocentrala Streisângeorgiu a fost o centrală hidroelectrică situată în localitatea Streisângeorgiu, orașul Călan, județul Hunedoara, România. Inaugurare Hidrocentrala (turbina) a fost inaugurată, într-un cadru solemn, pe data de 19 noiembrie 1934. Festivitatea sfințirii şi a inaugurării turbinei şi topitoriei uzinei a fost consemnată în „Gazeta Hunedoarei” (organ al Partidului Național Român, format prin fuziunea dintre „Solia dreptății” şi „Gazeta Hunedoarei”). …
Citește mai multNeculai Agachi (n. 23 februarie 1925, comuna Poduri, județul Bacău – d. 1997, București) a fost un inginer siderurgist și om politic român, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român între 1969 și 1989. Deputat în circumscripția electorală nr. 8 Călan Între 1969 și 1975, Neculai Agachi a deținut calitatea de deputat în circumscripția electorală nr. 8 Călan, județul …
Citește mai multDocumentele Comitetului Orășenesc Călan al PCR din anul 1975 conțin mai multe referiri la situația serviciilor publice din oraș: transportul în comun, încălzirea centralizată și activitatea Cooperativei Meșteșugărești „Retezatul”. Informațiile provin dintr-o dare de seamă întocmită de Consiliul de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, care analiza realizările pe primele cinci luni ale anului și stabilea măsuri pentru semestrul …
Citește mai multIon Pop Reteganul, unul dintre cei mai prolifici culegători de folclor din Ardeal, a poposit în 1875 la Vâlcelele Rele, sat de lângă Călan, unde a profesat ca învățător o perioadă scurtă de timp. Deși a stat aici doar un an, satul și împrejurimile sale aveau să-i rămână în memorie mult timp după plecare. Condițiile de la Vâlcelele Rele erau …
Citește mai multSatul Bățălar, așezat pe malul drept al cursului inferior al Streiului, este atestat documentar începând cu anul 1453, sub forma „Rachaler” (Bachaler), în dependența cetății Deva. Cinci ani mai târziu, în 1458, localitatea apare menționată ca aparținând districtului Hațegului, în stăpânirea familiei nobiliare din Bretea. De-a lungul timpului, satul a dat numeroși intelectuali: preoți, învățători, profesori, artiști și promotori culturali, …
Citește mai multCunoscută luptătoare împotriva regimului comunist, Ana Gavrilă Ogoranu a fost arestată și anchetată în mai multe rânduri pentru a trăda grupul de rezistență din munții Făgărașului condus de soțul ei, Ion Gavrilă Ogoranu. Într-o scrisoare deschisă înaintată în 2006 ministrului justiției de atunci, Monica Macovei, ea descria modul în care a fost anchetată și torturată de fosta Securitate, scrisoare trimisă …
Citește mai multProcesul desfășurat la Deva în anii ’30, având ca punct de plecare conflictul din consorțiul de la Streisângeorgiu, capătă o semnificație aparte prin identitatea unuia dintre protagoniști: dr. Petru Groza, personalitate care avea să joace un rol major în istoria politică a României. Consorțiul, cunoscut sub denumirea „Streiana”, funcționa deja în anul 1926, fiind implicat în activități economice locale și …
Citește mai multAntonie Budiul s-a născut în jurul anului 1950. A urmat cursurile unei instituții de învățământ teologic superior, obținând licența în teologie. Parcursul său academic l-a condus spre preoție, vocație pe care a îmbrățișat-o în primăvara anului 1982. La 8 mai 1982, a fost hirotonit diacon, iar a doua zi, pe 9 mai, a primit hirotonia întru preot. Ambele slujbe au …
Citește mai multAlegerile pentru consilieri județeni organizate în anul 1926, în comuna Ruși din județul Hunedoara, au degenerat într-un episod violent, soldat cu numeroși răniți și cu moartea a doi țărani din Streisângeorgiu și Boșorod. Evenimentele au fost relatate pe larg de presa locală, regională și centrală, devenind rapid un subiect major de dispută politică. La secția de votare din Ruși urmau …
Citește mai mult