Neamțu Gheorghe Ion, de la postul de jandarmi Călan la conducerea administrativă a Miliției Covasna

Un ordin al Ministerului Afacerilor Interne din 1968 și documentele de cadre anexate acestuia consemnează traseul profesional al lui Neamțu Gheorghe Ion, ofițer de Miliție care, înainte de a ajunge în funcții administrative în cadrul Inspectoratului Miliției Județului Covasna, a trecut pentru scurt timp prin postul de jandarmi Călan. De la munca agricolă la armată Documentul îl menționează ca fiind …

Citește mai mult

Preotul Nicodim Bibarț, urmărit de Securitate înainte de emigrarea în America

Nicodim Bibarț, născut în satul Strei, astăzi parte a orașului Călan, a fost preot paroh în satul natal înainte de emigrarea în Statele Unite ale Americii. În ultimul an al regimului comunist, numele său civil, Remus Bibarț, apare într-un raport al Securității privind supravegherea grupării religioase „Oastea Domnului”. Documentul, întocmit de Departamentul Securității Statului, Direcția I, la 31 ianuarie 1989, …

Citește mai mult

De la ucenic la Uzina „Victoria” Călan la ofițer de Securitate: traseul lui Samoilă Damaschin

Un ordin al Ministerului Afacerilor Interne, emis în decembrie 1964, păstrează traseul profesional al unui fost ucenic al școlii profesionale din Călan, ajuns căpitan de Securitate și promovat într-o funcție operativă în cadrul aparatului MAI. Documentul îl privește pe Saliștean Samoilă Damaschin, ofițer al Direcției Regionale MAI Hunedoara. Prin ordinul adjunctului ministrului Afacerilor Interne, semnat la 13 decembrie 1964, acesta …

Citește mai mult

Emil Rațiu, medicul Uzinei „Victoria” apărat de muncitorii din Călan

Emil Rațiu, medic la Uzina „Victoria” din Călan înainte de 1950, provenea dintr-o familie cu influență politică. Era strănepotul memorandistului Ioan Rațiu și fratele lui Anton Rațiu, considerat un apropiat al lui Lucrețiu Pătrășcanu. După instalarea regimului comunist, a fost arestat pentru scurt timp, fiind eliberat în urma intervențiilor fratelui său și ale lui Romulus Zăroni pe lângă Petru Groza. …

Citește mai mult

Portmoneul lui Romulus Zăroni, păstrat la Muzeul Național de Istorie a României

Un portmoneu din piele maro, care i-a aparținut lui Romulus Zăroni, apare în evidențele Muzeului Național de Istorie a României ca obiect memorial. Piesa este datată ante 1949 și provine din colecția fostului Muzeu al Partidului Comunist. Portmoneul este un produs industrial, realizat din piele, cu dimensiunile de 150 de milimetri lungime, 95 de milimetri lățime și 5 milimetri grosime. …

Citește mai mult

Icoana Sfintei Parascheva din Nădăștia de Jos, pictată pe sticlă la Nicula

O icoană pictată pe sticlă, reprezentând-o pe Sfânta Mare Cuvioasă Parascheva de la Iași, provenită din Nădăștia de Jos, se află astăzi în colecția Complexului Național Muzeal ASTRA din Sibiu. Piesa este datată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și a fost realizată la Nicula, localitate cunoscută pentru icoanele pe sticlă care au circulat în numeroase sate românești …

Citește mai mult

Mircea Eugen Șelariu (n. 27 februarie 1938)

Mircea Eugen Șelariu s-a născut pe 27 februarie 1938, în Călan, județul Hunedoara. Este fiul lui Emil Șelariu (1907-1992), expert contabil-planificator, și al Mariei Șelariu (1909-1980), dirigintă la oficiul PTTR din Călan. Educație Educația lui Mircea Eugen Șelariu a început în 1936 la Școala elementară din Călan, continuând cu primele șapte clase în același oraș. A urmat Liceul de Băieți …

Citește mai mult

Grupul Umoristic „Semnal C”, scurt istoric

Totul începe în anul 1982, când la fostul club 11 iunie al C.S.V. Călan este creat un grup umoristic. Membrii acestuia sunt: Munteanu Florin, Nicolau Marcel, Nicorici Ioan, Pasalica Dumitru şi Dumitrache Cristian. La scurt timp de la înfiinţare îşi desfăşoară activitatea la Casa de Cultură din oraş. Începutul În 1980, George Călugăru fonda trupa de umor Pro Parodia alături …

Citește mai mult

Biserica din Streisângeorgiu, monumentul pe care Radu Popa l-a considerat un reper al Evului Mediu românesc

Biserica „Sfântul Gheorghe” din Streisângeorgiu, astăzi parte a orașului Călan, se numără printre cele mai importante monumente medievale din sudul Transilvaniei. Biserica este legată de începuturile vieții bisericești românești, de elitele cneziale din Țara Hațegului și de una dintre cele mai importante cercetări arheologice dedicate monumentelor medievale românești. Un monument mic, dar cu o istorie neobișnuit de bogată Un rol …

Citește mai mult

Biserica părăsită din Bretea Română, lăcașul abandonat în anii 1980 și pictura care a alimentat legende

Vechea biserică ortodoxă din Bretea Română, sat aflat pe Valea Streiului, este astăzi o ruină. Lăcașul de cult, ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost abandonat definitiv în anii 1980, după ce comunitatea ortodoxă a început să folosească fosta biserică reformată din centrul localității. Biserica veche avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și a servit …

Citește mai mult

Descoperirea leilor funerari romani în Valea Sângeorgiului

Numeroase descoperiri arheologice întâmplătoare, survenite în diverse contexte, au fost ulterior aduse la cunoștința specialiștilor. Acestea au contribuit semnificativ la îmbogățirea documentației despre epoca antică a Daciei. Majoritatea acestor descoperiri au fost făcute cunoscute prin implicarea și grija localnicilor, care le-au păstrat sau le-au donat instituțiilor muzeale. Un exemplu notabil al descoperirilor arheologice din regiunea Daciei este reprezentat de două …

Citește mai mult

Un relief votiv reprezentând-o pe zeița Diana, descoperit la Streisângeorgiu

Un relief votiv reprezentând-o pe zeița Diana a fost identificat la Streisângeorgiu, localitate situată în apropierea orașului Călan, județul Hunedoara, îmbogățind repertoriul artefactelor religioase cunoscute din Dacia romană. Piesa a fost analizată de Ioan Andrițoiu, fiind considerată o descoperire semnificativă pentru cunoașterea artei sculpturale provinciale și a manifestărilor de devoțiune din mediul local roman. Relieful a fost descoperit întâmplător în …

Citește mai mult

O spadă medievală descoperită la Grid, în Valea Streiului, mărturie a elitei cneziale din sudul Transilvaniei

O spadă medievală din fier, descoperită în primăvara anului 1971 în hotarul satului Grid, aparținând administrativ de orașul Călan, județul Hunedoara, constituie o piesă de referință pentru istoria armamentului și pentru înțelegerea mediului social românesc din sudul Transilvaniei medievale. Descoperirea a fost făcută întâmplător, cu prilejul unor lucrări agricole, în punctul numit Cături, situat la aproximativ un kilometru și jumătate …

Citește mai mult

Victoria Călan – Steaua București 0-3. Un duel memorabil din Cupa României (1966)

În martie 1966, stadionul din Călan a găzduit un meci istoric: întâlnirea dintre Victoria Călan și Steaua București, disputată în şaisprezecimil Cupei României. În fața a peste 3.000 de spectatori, echipa gazdă, aflată în acel moment în Categoria C, Seria Vest, a primit vizita unei formații de top din prima divizie. Conform relatării din „Sportul Popular” din 10 martie 1966, …

Citește mai mult

De la comitat la județ: Tămășasa și Mărtinești în istoria administrativă a Hunedoarei

Tămășasa, Măgura, Jeledinți, Dâncu Mare, Dâncu Mic, Turmaș și celelalte așezări din zonă au trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe forme de organizare administrativă: voievodat, comitat, scaun, plasă, cerc, secretariat comunal, raion și, în cele din urmă, comună în cadrul județului Hunedoara. De la voievodat la comitatul Hunedoarei După cucerirea Transilvaniei de către regii maghiari, organizarea locală mai veche …

Citește mai mult

Mănăstirea Măgura din comuna Mărtinești, între Valea Streiului și Ținutul Orăștiei

Mănăstirea Măgura, aflată în satul Măgura din comuna Mărtinești, județul Hunedoara, este unul dintre așezămintele monahale mai noi ale Episcopiei Devei și Hunedoarei. Ridicată pe o culme cu largă deschidere spre împrejurimi, mănăstirea a devenit în ultimii ani un reper spiritual și un punct de atracție pentru cei care caută liniștea locurilor izolate de pe înălțimile Ținutului Orăștiei. Satul Măgura …

Citește mai mult

Mormântul unui războinic dac, descoperit la Streisângeorgiu

Mormântul tumular dacic de la Călan, descoperit la Streisângeorgiu, este una dintre descoperirile arheologice importante pentru înțelegerea ritualurilor funerare din Dacia preromană. Complexul a fost identificat în anii 1975–1976, în timpul unor cercetări arheologice dedicate unei necropole medievale. La început a fost interpretat ca mormânt roman, însă analiza inventarului funerar a dus ulterior la reîncadrarea sa în a doua vârstă …

Citește mai mult

Frații Popovici din Boșorod: au scris manuale și au susținut școala românească din Transilvania

Boșorod este una dintre comunele hunedorene cu o încărcătură istorică aparte. Pe teritoriul său se află monumente incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar localitatea a dat și câteva personalități importante ale culturii românești din Transilvania. Printre acestea se numără frații Ioan și Toma Popovici, legați de școala românească, de publicistica începutului de secol XX și de viața culturală a românilor …

Citește mai mult

Ajtay Aladár, avocatul născut la Chitid care a ajuns deputat la Budapesta

Ajtay Aladár s-a născut la 13 septembrie 1868, în Chitid, astăzi sat al comunei Boșorod, județul Hunedoara. A urmat liceul la Orăștie, apoi studiile de drept la Cluj, pe care le-a încheiat în 1891. În 1895 a fost admis în baroul din Târgu Mureș, iar în același an și-a deschis cabinet de avocatură la Hațeg. A fost ofițer în rezervă, …

Citește mai mult