popa petru batiz

Petru Popa

Petru Popa a fost membru al Oastei Domnului și deținut politic în timpul regimului comunist. A locuit în zona Călan-Batiz, a fost apropiat de Traian Dorz și de alți membri ai Oastei Domnului din județul Hunedoara. Arestat în 1959, a fost condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale” și a trecut prin penitenciarul Gherla și colonia de muncă Periprava.

Date biografice

Petru Popa s-a născut la Sebeș, județul Alba. Anul nașterii apare diferit în sursele disponibile. Fișa matricolă penală indică data de 24 ianuarie 1911, în timp ce evidențele memoriale ale Oastei Domnului menționează anul 1915.

Fișa matricolă îi menționează ca părinți pe Nicolae și Maria. La data arestării avea domiciliul în Călan, raionul Hunedoara, regiunea Hunedoara, și lucra ca laborant.

Era căsătorit cu Maria și avea trei copii, doi băieți și o fată.

Fiica sa, Ileana Russ, a relatat ulterior că avea 13 ani în momentul arestării tatălui său și că a rămas acasă împreună cu mama și cei doi frați. În mărturia sa a amintit confiscarea bunurilor familiei și dificultățile întâmpinate de copii în continuarea studiilor după condamnarea tatălui.

Petru Popa făcea parte din comunitatea Oastei Domnului din Batiz și era ginerele lui Gheorghe Muntean, cunoscut de Traian Dorz încă din perioada interbelică.

Numele lui Petru Popa apare și în legătură cu demersurile întreprinse de conducătorii Oastei Domnului în anii 1956–1957. Traian Dorz s-a consultat atunci cu mai mulți membri ai mișcării, între care Petru Popa din Batiz, Ioan Opriș, Nicolae Moldoveanu și Moise Velescu, în vederea redactării unui memoriu privind situația Oastei Domnului și raporturile acesteia cu Biserica Ortodoxă Română.

Arestarea și condamnarea

Petru Popa a fost arestat în 1959. Fișa matricolă penală indică drept organ al arestării U.M. 0203 Cluj.

A fost judecat de Tribunalul Militar Cluj, fiind acuzat de „uneltire”, în baza art. 209 din Codul penal.

Durata pedepsei apare diferit în documentele și mărturiile păstrate. Fișa matricolă penală indică o condamnare de 11 ani de închisoare, în timp ce fiica sa, Ileana Russ, a vorbit ulterior despre o condamnare de 12 ani, primită pentru activitatea desfășurată în cadrul Oastei Domnului.

Fișa matricolă consemnează transferul lui Petru Popa la Gherla, la 4 noiembrie 1959.

Fostul deținut Mia Iovin l-a menționat ulterior în memoriile sale drept „Popa Petru de la Batiz”. În perioada petrecută la Gherla, Petru Popa lucra la bucătăria penitenciarului și distribuia hrana deținuților în celule.

În noiembrie 1963, Petru Popa a fost transferat de la Gherla la Periprava, în Delta Dunării. Fișa matricolă indică data de 17 noiembrie 1963.

Mia Iovin îl menționează între deținuții transferați în acea perioadă din penitenciarul Gherla în Delta Dunării.

Petru Popa a fost eliberat la 23 iunie 1964, prin Decretul nr. 310/1964, potrivit mențiunii înscrise în fișa sa matricolă.

Ca destinație după eliberare apare Batiz, județul Hunedoara.

Activitatea după detenție

După eliberare, Petru Popa a continuat să participe la activitățile Oastei Domnului. Din anii 1970 s-au păstrat mai multe cuvântări rostite de acesta la adunări ale mișcării.

A rămas în legătură cu Traian Dorz și cu alți membri ai Oastei Domnului. Numele său apare și în documente ale fostei Securități referitoare la supravegherea mișcării.

În 1976, locuința lui Petru Popa din Batiz a fost percheziționată în contextul acțiunilor desfășurate de Securitate împotriva membrilor Oastei Domnului și al verificării circulației literaturii religioase, manuscriselor și înregistrărilor.

Petru Popa a murit la 15 iulie 1983.