Info Călan – Informațiile curg de aici

Pe data de 12 martie 1948, Romulus Tăroi, primarul comunei Crișeni (astăzi stradă a orașului Călan) din județul Hunedoara, consemna într-un proces-verbal constituirea unui organism nou, caracteristic epocii: Comandamentul Unic Comunal. Documentul a fost emis ca urmare a ordinului Preturei Plășii Hunedoara cu nr. 515/1948, la rândul său derivat din ordinul Prefecturii Județului Hunedoara, cabinet nr. 98/1948. Directivele porneau de …

Printre soldații care au luptat în Legiunea Voluntarilor Români din Italia se numără și locuitori din satele care formează astăzi orașul Călan, din județul Hunedoara. Toți au fost decorați prin Decretul regal nr. 4.190 din 21 decembrie 1931. Legiunea Voluntarilor Români din Italia a fost o mare unitate militară alcătuită dintr-un corp de voluntari de naționalitate română, cu drapel propriu, …

Sântămăria de Piatră, cunoscută în trecut sub denumirile Kőboldogfalva în limba maghiară și Mariensdorf în limba germană, este un sat aparținând orașului Călan, situat pe Valea Streiului, în județul Hunedoara. Localitatea este atestată documentar în anul 1346 și s-a dezvoltat în apropierea unei cariere de piatră folosite inclusiv pentru construcțiile dacice din zonă. La sfârșitul secolului al XIX-lea au fost …

Zona Călan, situată în Țara Hațegului, a avut de-a lungul timpului o activitate religioasă și culturală constantă. Pe teritoriul său se află două dintre cele mai vechi biserici medievale din piatră din România, la Strei și Streisângeorgiu, care au făcut obiectul unor studii publicate în reviste de specialitate precum Transilvania, History sau Revista Istorică. ASTRA și implicarea clerului local După …

Sâncrai este un sat ce aparține administrativ de orașul Călan din județul Hunedoara, atestat documentar în 1320. În evul mediu, satul a avut o biserică parohială romano-catolică, cu hramul Sfântul Rege Ștefan. În secolul al XV-lea localitatea a fost distrusă de incursiunile otomane.   Istoric Pe parcursul istoriei sale, Sâncrai a trecut prin mai multe reorganizări administrative. Până în anul 1950, …

Batiz (mai demult Bătiz, Bătizu, în germană Batiz, Batiss, în maghiară Batiz, Batizfalva, Sajtostelek) este un sat ce aparține orașului Călan din județul Hunedoara, Transilvania, România. Satul este situat la nord de orașul Călan și este atestat documentar din anul 1404. Istorie În vara anului 1968, cercetătorii Magdalena Bunta și Paul Gyulai au descoperit în Batiz vestigiile unei manufacturi de …

Streisângeorgiu (în germană: Sankt Georg, în maghiară: Szentgyörgy) este un sat situat în județul Hunedoara, Transilvania, România, parte a orașului Călan Istorie Satul Streisângeorgiu este atestat documentar în anul 1377. Începând cu anul 1968, satul a fost declarat localitate componentă a orașului Călan, anterior fiind reședința comunei cu același nume. În 1920, numărul de locuitori era de 748, iar primarul …

Vizita lui Nicolae Ceaușescu la Călan, relatată în Scânteia, România liberă, Drumul socialismului și alte oficioase ale PCR la 4 septembrie 1982, a fost prezentată ca o sărbătoare a industriei românești și a politicilor de dezvoltare. Orașul era pregătit cu „portrete ale tovarășului Nicolae Ceaușescu, ale tovarășei Elena Ceaușescu, stegulețe roșii și tricolore”, iar în întâmpinare răsunau lozinci precum „Ceauşescu …

Moisă Ocolișan, originar din satul Valea Sângeorgiului, localitate care aparține în prezent orașului Călan, a lăsat una dintre puținele mărturii poetice locale despre experiențele românilor din armata austro-ungară în timpul Primului Război Mondial. Născut, cel mai probabil, în jurul anilor 1894–1895, într-o familie de țărani din Valea Sângeorgiului, Moisă Ocolișan a participat la campaniile militare desfășurate în Galiția, una dintre …

În anii care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, manifestațiile organizate în cadrul uzinei reflectau climatul politic al epocii, dominat de propaganda Partidului Comunist Român și de eliminarea treptată a opoziției politice. În presa vremii erau consemnate acțiuni publice organizate în rândul muncitorilor din uzină, unde participanții, mobilizați de organizațiile de partid și sindicale, scandau lozinci împotriva liderilor partidelor …

Pastorul Ioan Gagea, una dintre figurile cunoscute ale comunității penticostale din Călan, a evocat în volumul „Jurnalul unui slujitor”, tipărit în regie proprie în 2019, mai multe episoade legate de relația tensionată dintre cultele religioase și autoritățile comuniste. Relatările sale descriu presiunile exercitate de Securitate asupra liderilor religioși în perioada regimului comunist, dar și refuzul său de a colabora cu …

După cel de-al doilea război mondial, în România s-a conturat o perioadă de reconfigurare spirituală și religioasă, marcată de apariția și dezvoltarea mai multor mișcări creștine. În diferite regiuni ale țării au început să se afirme grupări precum „Oastea Domnului”, inițiată de preotul Iosif Trifa, dar și comunitățile „Creștini după Evanghelie”, coordonate de Tudor Popescu. În județul Hunedoara, primele idei …

În septembrie 1985, orașul Călan a găzduit ediția a X-a a Festivalului cultural-educativ „Sub arcuri de lumini”, manifestare organizată între 8 și 15 septembrie de Consiliul orășenesc de cultură și educație socialistă. Evenimentul a fost prezentat de presa vremii drept unul dintre cele mai importante momente culturale organizate în localitate, atât prin amploarea participării, cât și prin nivelul artistic al …

La începutul anului școlar 1971, Liceul din Călan primea în colectivul său două cadre didactice tinere, aflate la primul contact cu activitatea de la catedră. Momentul a fost descris într-un articol semnat de profesorul Silviu Guga și publicat în ziarul „Drumul socialismului”, din 26 septembrie 1971, sub titlul „Debut în catedră”. Articolul descria emoțiile începutului de drum pentru absolvenții de …

Primul Război Mondial a avut un impact major asupra comunităților românești din Transilvania, inclusiv asupra a satelor care formează astăzi orașul Călan. Un studiu realizat pe baza statisticilor din arhiva ASTRA și a cercetării istoricului și publicistului Teodor V. Păcăţian, publicată în volumul „Jertfele românilor din Ardeal în războiul mondial” (1923), oferă o imagine detaliată asupra pierderilor umane și sociale …

După Revoluția din decembrie 1989, orașul Călan a intrat într-o nouă etapă administrativă și politică. Schimbarea regimului comunist a adus reorganizarea administrației locale și revenirea alegerilor libere pentru funcțiile de primar și consilier local. În perioada imediat următoare Revoluției, conducerea administrației locale a fost asigurată prin numiri provizorii. Printre cei care au ocupat funcția de primar interimar s-a aflat Leontin …

În zilele Revoluției din decembrie 1989, o parte importantă a documentelor fostului Departament al Securității Statului din județul Hunedoara a fost distrusă, prin ordin direct, în cadrul unei acțiuni de eliminare a materialelor operative. Potrivit unei note aflate în Arhiva SRI, dosarul „Fond Documentar Comisia Decembrie 1989”, volumul 13, în data de 22 decembrie 1989, în jurul orei 13:00, din …

Nicolae Iorga, una dintre marile personalități ale culturii române, a lăsat în scrierile sale de călătorie pagini importante despre zona Călanului. La începutul secolului al XX-lea, istoricul a trecut prin valea Streiului și a notat impresii despre sate, biserici vechi, portul oamenilor și activitatea industrială legată de prelucrarea fierului. În descrierea drumului, Iorga amintește Sâncraiu, Călanul Mic și Călanul Mare, …

Poetul creștin Traian Dorz, una dintre figurile importante ale mișcării religioase „Oastea Domnului”, a avut o legătură puternică și cu zona Călanului, unde s-a stabilit în anii grei ai regimului comunist și de unde a fost din nou arestat de Securitate. Traian Dorz s-a născut la 25 decembrie 1914, în satul Livada Beiușului, comuna Mizieș, județul Bihor, într-o familie de …