Corul Siderurgiștilor din Călan a fost o formație corală din Călan, județul Hunedoara, România, care a activat cu precădere în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Înființare și afirmare Prima inițiativă de constituire a unei formații corale la Călan a avut loc în 1919, când muncitorii din localitate au pus bazele unui cor. Această primă încercare nu a reușit …
Citește mai multConstruită în a doua jumătate a secolului al XX-lea, popicăria din Călan, aflată în incinta stadionului orașului, a reprezentat mult timp un punct de atracție pentru muncitorii combinatului siderurgic „Sidermet”. Într-un oraș puternic industrializat, unde activitatea cotidiană era marcată de ritmul furnalelor, popicăria oferea angajaților un loc de relaxare și socializare. Popicăria din Călan, construită în anii 1950, a reprezentat …
Citește mai multÎntr-un dosar al Comitetului Orășenesc al PCR Călan, păstrat la Serviciul Județean Hunedoara al Arhivelor Naționale, apare menționată, într-un context strict administrativ, numele Gruia Zoia ,cadru didactic la grădinița din Călan și, totodată, solistă a formației Selena. Documentul în cauză este o dare de seamă a organizației de bază PCR de la Școala generală nr. 2 Călan, privind aplicarea programului …
Citește mai multHidrocentrala Streisângeorgiu a fost o centrală hidroelectrică situată în localitatea Streisângeorgiu, orașul Călan, județul Hunedoara, România. Inaugurare Hidrocentrala (turbina) a fost inaugurată, într-un cadru solemn, pe data de 19 noiembrie 1934. Festivitatea sfințirii şi a inaugurării turbinei şi topitoriei uzinei a fost consemnată în „Gazeta Hunedoarei” (organ al Partidului Național Român, format prin fuziunea dintre „Solia dreptății” şi „Gazeta Hunedoarei”). …
Citește mai multNeculai Agachi (n. 23 februarie 1925, comuna Poduri, județul Bacău – d. 1997, București) a fost un inginer siderurgist și om politic român, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român între 1969 și 1989. Deputat în circumscripția electorală nr. 8 Călan Între 1969 și 1975, Neculai Agachi a deținut calitatea de deputat în circumscripția electorală nr. 8 Călan, județul …
Citește mai multDocumentele Comitetului Orășenesc Călan al PCR din anul 1975 conțin mai multe referiri la situația serviciilor publice din oraș: transportul în comun, încălzirea centralizată și activitatea Cooperativei Meșteșugărești „Retezatul”. Informațiile provin dintr-o dare de seamă întocmită de Consiliul de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, care analiza realizările pe primele cinci luni ale anului și stabilea măsuri pentru semestrul …
Citește mai multIon Pop Reteganul, unul dintre cei mai prolifici culegători de folclor din Ardeal, a poposit în 1875 la Vâlcelele Rele, sat de lângă Călan, unde a profesat ca învățător o perioadă scurtă de timp. Deși a stat aici doar un an, satul și împrejurimile sale aveau să-i rămână în memorie mult timp după plecare. Condițiile de la Vâlcelele Rele erau …
Citește mai multSatul Bățălar, așezat pe malul drept al cursului inferior al Streiului, este atestat documentar începând cu anul 1453, sub forma „Rachaler” (Bachaler), în dependența cetății Deva. Cinci ani mai târziu, în 1458, localitatea apare menționată ca aparținând districtului Hațegului, în stăpânirea familiei nobiliare din Bretea. De-a lungul timpului, satul a dat numeroși intelectuali: preoți, învățători, profesori, artiști și promotori culturali, …
Citește mai multCunoscută luptătoare împotriva regimului comunist, Ana Gavrilă Ogoranu a fost arestată și anchetată în mai multe rânduri pentru a trăda grupul de rezistență din munții Făgărașului condus de soțul ei, Ion Gavrilă Ogoranu. Într-o scrisoare deschisă înaintată în 2006 ministrului justiției de atunci, Monica Macovei, ea descria modul în care a fost anchetată și torturată de fosta Securitate, scrisoare trimisă …
Citește mai multProcesul desfășurat la Deva în anii ’30, având ca punct de plecare conflictul din consorțiul de la Streisângeorgiu, capătă o semnificație aparte prin identitatea unuia dintre protagoniști: dr. Petru Groza, personalitate care avea să joace un rol major în istoria politică a României. Consorțiul, cunoscut sub denumirea „Streiana”, funcționa deja în anul 1926, fiind implicat în activități economice locale și …
Citește mai multAntonie Budiul s-a născut în jurul anului 1950. A urmat cursurile unei instituții de învățământ teologic superior, obținând licența în teologie. Parcursul său academic l-a condus spre preoție, vocație pe care a îmbrățișat-o în primăvara anului 1982. La 8 mai 1982, a fost hirotonit diacon, iar a doua zi, pe 9 mai, a primit hirotonia întru preot. Ambele slujbe au …
Citește mai multAlegerile pentru consilieri județeni organizate în anul 1926, în comuna Ruși din județul Hunedoara, au degenerat într-un episod violent, soldat cu numeroși răniți și cu moartea a doi țărani din Streisângeorgiu și Boșorod. Evenimentele au fost relatate pe larg de presa locală, regională și centrală, devenind rapid un subiect major de dispută politică. La secția de votare din Ruși urmau …
Citește mai multPrintre culegerile importante realizate de Institutul de Folclor în a doua jumătate a secolului XX stă la loc de frunte şi culegerea de basme auzite din gura povestitoarei Sânziana Ilona din satul Boşorod. Născută în 1913, Sânziana Ilona şi-a trăit copilăria în casa părinţilor ei, care erau vestiţi în tot satul pentru basmele şi cântecele pe care le ştiau. În …
Citește mai multComuna Boșorod, situată în județul Hunedoara, cuprinde 9 sate: Boșorod și Chitid cele mai populate, urmate de Bobaia, Luncani, Ursici, Cioclovina, Alun, Prihodiște și Tîrsa. Boșorod, denumit și Chitidul Superior, este reședința de comună și cea mai mare așezare. S-a format prin unirea a trei cătune și este atestat documentar din 1733. Chitid, al doilea sat ca populație, este atestat …
Citește mai multPrintre cele mai bine dotate biblioteci din Țara Hațegului, în perioada interbelică, se afla și cea din Streisângeorgiu. În bibliotecă aflăm că existau un număr de 199 de cărţi, din care 50 în limba română, celelalte 149 erau în limba maghiară. Printre cărțile în limba română se regăseau, cu preponderență, cele ale scriitorilor clasici ca: Poezii de Vasile Alecsandri, Poveşti şi povestiri de Adam …
Citește mai multCălanul nu este un oraș mare. Cu toate acestea, în decursul secolului XX, prin cabinetele și sălile sale de operație au trecut medici a căror activitate a depășit cu mult granițele unui orășel industrial din județul Hunedoara. Printre primele nume care merită amintite se află Emil Rațiu, medic principal la Uzina „Victoria” din Călan, în anii de dinainte de 1950. …
Citește mai multGheorghe Culenco s-a născut pe 13 aprilie 1934 la Chișinău și a murit pe 7 octombrie 2000 în Călan. A fost fotbalist, furnalist și poet. A scris versuri pe care nu le-a publicat în timpul vieții. A urmat Școala Profesională Siderurgică din Reșița, pe care a absolvit-o în 1950 cu specializarea în modelărie, apoi, în 1954, Școala Medie Tehnică Siderurgică …
Citește mai multAlfred Szabo (n. 16 iulie 1936, Călan, județul Hunedoara – d. 2020) a fost un chimist român, profesor universitar la Universitatea din București, recunoscut pe plan internațional pentru contribuțiile sale în domeniul catalizei eterogene și al catalizatorilor pe bază de oxizi de metale de tranziție. Date biografice Alfred Szabo s-a născut la 16 iulie 1936 în orașul Călan, județul Hunedoara. A urmat școala primară la …
Citește mai multPrimele alegeri locale din România, după Revoluția din decembrie 1989, au avut loc în 9 februarie 1992 (primul tur de scrutin) și 23 februarie 1992 (al doilea tur de scrutin), fiind, totodată, primele alegeri locale libere după mai bine de jumătate de secol (1937). Pentru funcția de primar au candidat 9 persoane: Trifan Candin, Naum Gheorghe (Frontul Salvării Naționale), Păcurar …
Citește mai multCălan este un oraș în județul Hunedoara, situat pe valea râului Strei, la aproximativ 20 de kilometri nord de Hațeg și 30 de kilometri sud de Deva. Orașul reunește astăzi treisprezece localități, dintre care unele sunt atestate documentar din Evul Mediu. Istoria sa acoperă un arc lung, de la așezările preistorice din dealul Măgura până la industria siderurgică a secolului …
Citește mai mult