calan

De unde vine denumirea Călan? Ce spun studiile de toponimie

Denumirea Călan este explicată diferit în sursele care se ocupă de istoria și toponimia județului Hunedoara. În monografia profesorului Ioan Ocolișan, ea a fost legată de un episcop medieval numit Calanus sau Kalán. În lucrările de toponimie, explicațiile merg însă în altă direcție.

Una dintre cele mai importante trimiteri se găsește în studiul „Toponimie hunedoreană”, semnat de Mircea Valea, Mircea Homorodean și Anghel Nistor, publicat în revista Sargetia. Autorii urmăresc denumirea Călan până în secolul al XIV-lea și indică, pentru anul 1387, formele Alsokalantelek, villa Chalantheluch și Kalanteluk.

toponimie hunedoreană
Fragment din studiul publicat în Sargeția.

Pentru originea numelui, autorii trimit la opinia lingvistului Iorgu Iordan, potrivit căruia toponimul ar putea proveni din slavul kal, cu sensul de „mlaștină” sau „mocirlă”. Explicația ține de caracterul geografic al locului și de felul în care asemenea termeni au intrat în numele de așezări.

Studiul nu se oprește însă la această variantă. Autorii admit și o altă posibilitate: Călan ar putea fi un derivat cu sufixul -n de la tema cal-. Pentru comparație sunt amintite nume de familie precum Calan, Călea sau Călescu. În acest caz, originea ar fi mai apropiată de zona antroponimiei, adică de nume de persoane sau de familie.

Ipoteza episcopului Calanus/Kalán rămâne mai greu de susținut Personajul a existat în Evul Mediu, dar apropierea dintre numele său și forma Kalan nu este suficientă pentru a explica sigur denumirea localității. Pentru o legătură directă ar fi nevoie de un act care să arate că o moșie, un hotar sau o așezare din această zonă a primit numele de la episcop ori de la familia sa.

Datele mai sigure sunt cele oferite de documentele medievale și de studiile de toponimie. Ele arată că formele vechi ale numelui circulau deja în secolul al XIV-lea, cu mult înainte de dezvoltarea orașului industrial.

Varianta legată de episcopul Calanus poate fi menționată ca ipoteză istorică secundară, dar explicațiile toponimice trimit mai ales spre formele medievale Kalanteluk și Chalantheluch, spre slavul kal sau spre un posibil derivat de la tema cal-.