Info Călan – Informațiile curg de aici

În 1974, organizațiile de partid din orașul Călan pregăteau adunările generale după reguli stabilite de organizațiile centrale PCR. Membrii erau informați din timp despre data ședințelor și despre problemele care urmau să fie discutate, iar birourile organizațiilor de bază trebuiau să urmărească prezența, disciplina și implicarea fiecărui comunist. Sunt menționate mai multe sectoare din Călan, între care furnale, tehnic, cocserie, …

După instaurarea regimului comunist, orașul Călan a intrat în atenția autorităților nu doar ca centru industrial, ci și ca spațiu social cu un trecut politic și etnic complex. În documentele Securității, ale organelor de partid sau ale administrației locale apar foști legionari, membri ai partidelor istorice, etnici germani deportați în Uniunea Sovietică, foști militari, preoți sau muncitori ai uzinei considerați …

În decembrie 1989, Călanul era un oraș puternic legat de combinatul siderurgic. Uzina „Victoria” concentra viața economică a localității, iar instituțiile orașului funcționau într-un cadru politic dominat de Partidul Comunist Român. Școlile, casa de cultură, organizațiile de tineret, sindicatele și structurile administrative erau prinse în același sistem de control și mobilizare publică. În anii anteriori, orașul a fost prezentat în …

În ultimii ani ai regimului comunist, cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și al Elenei Ceaușescu era prezent și în viața publică a orașului Călan. Presa, organizațiile de partid, instituțiile culturale și organizațiile de tineret foloseau un limbaj oficial construit în jurul partidului, al conducătorului și al ideii de progres socialist. Presa și documentele oficiale legau imaginea orașului de industria siderurgică, …

Datele administrative de după Marea Unire oferă o imagine detaliată asupra localităților care formează astăzi orașul Călan. În 1920, acestea nu funcționau ca o singură unitate administrativă, ci erau comune rurale încadrate în plase și secretariate cercuale diferite. Informațiile păstrează numele primarilor, notarilor, preoților, învățătorilor, dar și detalii despre activități economice locale: mori, cârciumari, comercianți, dărăcitori de lână sau proprietari …

În ianuarie 1945, mii de cetățeni români de etnie germană au fost ridicați și trimiși la muncă forțată în Uniunea Sovietică. Măsura a fost aplicată în baza ordinului sovietic nr. 7161ss, semnat la 16 decembrie 1944, prin care se dispunea mobilizarea și internarea etnicilor germani apți de muncă. Au fost vizate, în principal, femeile între 18 și 30 de ani …

Ida Dan, născută Belusiak, s-a născut la 14 septembrie 1896, într-o localitate aflată pe teritoriul de mai târziu al Cehoslovaciei. Provenea dintr-o familie legată de dezvoltarea industrială a Călanului. Tatăl ei, Janos Belusiak, a fost unul dintre specialiștii aduși în România pentru dezvoltarea noilor furnale din localitate. Viața Idei Dan a fost marcată de pierderi și schimbări importante. În tinerețe, …

Un document datat 15 octombrie 1974, păstrat în arhivele naționale, consemnează compoziția Comitetului Orășenesc de Partid Călan la momentul alegerilor din acea toamnă. Organizația cuprindea la acel moment 10 comitete de partid și 74 de organizații de bază, cu un total de 61 de membri aleși în noul organ de conducere și un secretar. Cei 61 de membri proveneau în …

Un ordin al Ministerului Afacerilor Interne din 1968 și documentele de cadre anexate acestuia consemnează traseul profesional al lui Neamțu Gheorghe Ion, ofițer de Miliție care, înainte de a ajunge în funcții administrative în cadrul Inspectoratului Miliției Județului Covasna, a trecut pentru scurt timp prin postul de jandarmi Călan. De la munca agricolă la armată Documentul îl menționează ca fiind …

Nicodim Bibarț, născut în satul Strei, astăzi parte a orașului Călan, a fost preot paroh în satul natal înainte de emigrarea în Statele Unite ale Americii. În ultimul an al regimului comunist, numele său civil, Remus Bibarț, apare într-un raport al Securității privind supravegherea grupării religioase „Oastea Domnului”. Documentul, întocmit de Departamentul Securității Statului, Direcția I, la 31 ianuarie 1989, …

Un ordin al Ministerului Afacerilor Interne, emis în decembrie 1964, păstrează traseul profesional al unui fost ucenic al școlii profesionale din Călan, ajuns căpitan de Securitate și promovat într-o funcție operativă în cadrul aparatului MAI. Documentul îl privește pe Saliștean Samoilă Damaschin, ofițer al Direcției Regionale MAI Hunedoara. Prin ordinul adjunctului ministrului Afacerilor Interne, semnat la 13 decembrie 1964, acesta …

Emil Rațiu, medic la Uzina „Victoria” din Călan înainte de 1950, provenea dintr-o familie cu influență politică. Era strănepotul memorandistului Ioan Rațiu și fratele lui Anton Rațiu, considerat un apropiat al lui Lucrețiu Pătrășcanu. După instalarea regimului comunist, a fost arestat pentru scurt timp, fiind eliberat în urma intervențiilor fratelui său și ale lui Romulus Zăroni pe lângă Petru Groza. …

Vechea biserică ortodoxă din Bretea Română, sat aflat pe Valea Streiului, este astăzi o ruină. Lăcașul de cult, ridicat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost abandonat definitiv în anii 1980, după ce comunitatea ortodoxă a început să folosească fosta biserică reformată din centrul localității. Biserica veche avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” și a servit …

Tămășasa, Măgura, Jeledinți, Dâncu Mare, Dâncu Mic, Turmaș și celelalte așezări din zonă au trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe forme de organizare administrativă: voievodat, comitat, scaun, plasă, cerc, secretariat comunal, raion și, în cele din urmă, comună în cadrul județului Hunedoara. De la voievodat la comitatul Hunedoarei După cucerirea Transilvaniei de către regii maghiari, organizarea locală mai veche …

Mănăstirea Măgura, aflată în satul Măgura din comuna Mărtinești, județul Hunedoara, este unul dintre așezămintele monahale mai noi ale Episcopiei Devei și Hunedoarei. Ridicată pe o culme cu largă deschidere spre împrejurimi, mănăstirea a devenit în ultimii ani un reper spiritual și un punct de atracție pentru cei care caută liniștea locurilor izolate de pe înălțimile Ținutului Orăștiei. Satul Măgura …

Boșorod este una dintre comunele hunedorene cu o încărcătură istorică aparte. Pe teritoriul său se află monumente incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, iar localitatea a dat și câteva personalități importante ale culturii românești din Transilvania. Printre acestea se numără frații Ioan și Toma Popovici, legați de școala românească, de publicistica începutului de secol XX și de viața culturală a românilor …

Ajtay Aladár s-a născut la 13 septembrie 1868, în Chitid, astăzi sat al comunei Boșorod, județul Hunedoara. A urmat liceul la Orăștie, apoi studiile de drept la Cluj, pe care le-a încheiat în 1891. În 1895 a fost admis în baroul din Târgu Mureș, iar în același an și-a deschis cabinet de avocatură la Hațeg. A fost ofițer în rezervă, …