O statuetă feminină din lut, veche de aproximativ 6.500 de ani, a fost descoperită de arheologii Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni în situl de la Păuleni-Ciuc, județul Harghita. Piesa datează din Eneolitic, perioadă cunoscută și sub numele de Epoca Cuprului, și aparține culturii Cucuteni, care s-a dezvoltat în urmă cu mai multe milenii pe teritoriile actuale ale României, Republicii Moldova și Ucrainei.
Descoperirea a avut loc chiar în prima zi a campaniei de săpături arheologice din 2026, în zona Dâmbul Cetății, situată în apropierea satului Șoimeni, comuna Păuleni-Ciuc. Potrivit muzeului, statueta este datată în intervalul 4500–4050 î.Hr.
Obiectul reprezintă o figură feminină și a fost realizat din două bucăți de lut, unite înainte de ardere. În timp, condițiile din sol au provocat apariția unei crăpături în zona în care cele două părți au fost lipite.
Asemenea figurine sunt caracteristice culturii Cucuteni, cunoscută pentru ceramica pictată, vasele decorate cu motive geometrice și spiralate, dar și pentru numeroasele reprezentări umane și animale realizate din lut ars.
Cercetări arheologice la Dâmbul Cetății
Situl de la Păuleni-Ciuc este cunoscut încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Primele săpături arheologice au fost efectuate în a doua jumătate a secolului XX de arheologul Zoltán Székely. Din 1999 cercetările sunt continuate de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.
De-a lungul timpului, arheologii au descoperit aici urme de locuințe preistorice, unelte, arme, vase ceramice și obiecte de cult. Cercetările au documentat mai multe comunități care au locuit în zonă în diferite perioade ale preistoriei.
Printre descoperirile anterioare se numără și statuete feminine de dimensiuni neobișnuit de mari, unele apropiindu-se de 40 de centimetri înălțime. Mai multe exemplare au fost găsite fragmentate în interiorul unor locuințe incendiate. Specialiștii au luat în calcul posibilitatea ca acestea să fi avut un rol în practici rituale, însă semnificația lor exactă rămâne necunoscută.
Cultura Cucuteni, răspândită în estul și nord-estul României, în Republica Moldova și în Ucraina, este cunoscută în special pentru nivelul ridicat de dezvoltare a ceramicii.
Noua descoperire face parte din campania arheologică finanțată de Ministerul Culturii prin Programul național de finanțare a cercetării arheologice sistematice pentru anul 2026.