Retragerea apelor lacului de acumulare Kahovka, după distrugerea barajului în iunie 2023, a scos la iveală numeroase vestigii arheologice, unele vechi de mii de ani. În sudul Ucrainei, cercetătorii au descoperit urme de așezări preistorice, ceramică, unelte și ambarcațiuni. Peste 100 de organizații ucrainene solicită includerea teritoriului în Patrimoniul Mondial UNESCO, pentru a proteja atât siturile istorice, cât și ecosistemele care se refac după dispariția lacului.
Potrivit publicației britanice The Guardian, arheologii care lucrează în apropierea insulei Hortîția, de pe fluviul Nipru, au găsit o unealtă din corn de cerb, datată în Epoca Bronzului, fragmente de ceramică atribuite sciților, o parte dintr-o amforă bizantină și o ancoră din secolul al XVIII-lea.
Printre descoperiri se numără și o barcă realizată dintr-un singur trunchi de copac, care a stat sub apă aproximativ o mie de ani. În aceeași parte a fluviului au fost identificate și resturile unor nave militare din secolul al XVIII-lea.
Golirea lacului a permis examinarea unor terenuri inaccesibile timp de aproape 70 de ani. Arheologii au găsit fundații de locuințe, drumuri și obiecte care datează din Neolitic până în secolul XX. Unele materiale se aflau chiar la suprafața solului.
O regiune legată de istoria cazacilor zaporojeni
Teritoriul cunoscut sub numele de Velykyi Luh, sau Marea Luncă a Niprului, se întinde pe aproximativ 2.155 de kilometri pătrați. Înainte de construirea barajului Kahovka, în anii 1950, aici se aflau păduri, mlaștini, pajiști și numeroase insule.
Locuită încă din preistorie, regiunea a avut un rol important în istoria cazacilor zaporojeni. Între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, aceștia au întemeiat mai multe așezări fortificate, cunoscute sub numele de sici, care serveau drept centre militare și administrative.
Construirea lacului de acumulare în perioada sovietică a dus la inundarea unor sate, cimitire, situri arheologice și foste așezări căzăcești. Numeroase vestigii au rămas sub apă până în 2023.
Arheologul ucrainean Valeriy Nefedov, care conduce o echipă de cercetare pe insula Hortîția, a participat la primele explorări ale terenurilor rămase fără apă. El a descris apariția unor vechi albii ale Niprului, a unor insule și a unor întinderi de uscat care nu mai erau vizibile de zeci de ani.
Peste 100 de organizații solicită protejarea teritoriului
Istorici, arheologi și specialiști în protecția mediului cer ca Marea Luncă a Niprului să fie recunoscută de UNESCO pentru valoarea sa istorică și naturală.
În iunie 2026, organizațiile implicate au solicitat autorităților ucrainene înscrierea teritoriului pe lista indicativă a țării, primul pas necesar pentru o eventuală includere în Patrimoniul Mondial.
Susținătorii inițiativei se opun reconstruirii barajului Kahovka. Ei avertizează că refacerea lacului ar acoperi din nou siturile arheologice.
La mai bine de trei ani de la distrugerea barajului, pe terenurile eliberate de ape s-a dezvoltat o vegetație bogată. Au crescut păduri tinere, au reapărut zone umede, iar unii arbori au ajuns deja la aproximativ șapte metri înălțime.
Autoritățile ucrainene au însă în vedere reconstruirea barajului după încheierea războiului. Guvernul a aprobat încă din 2023 pregătirea unui proiect în acest sens.
Războiul îngreunează cercetările arheologice
Barajul Kahovka a fost distrus la 6 iunie 2023, în timp ce se afla sub controlul forțelor ruse. Majoritatea analizelor atribuie distrugerea sa Rusiei. Ruperea barajului a provocat inundații extinse în aval și a schimbat cursul Niprului.
Cercetările arheologice se desfășoară în condiții dificile, din cauza apropierii frontului și a bombardamentelor. Eroziunea malurilor și deplasarea sedimentelor pun, la rândul lor, în pericol obiectele ieșite la suprafață.
UNESCO sprijină deja lucrările de documentare și conservare desfășurate în Rezervația Națională Hortîția.
Organizația a atras atenția asupra riscului de deteriorare a vestigiilor după retragerea apelor, precum și asupra pericolului reprezentat de săpăturile ilegale și de furtul obiectelor arheologice.